Prin decizia pronuntata de catre Curtea Europeana de Justitie in cauza C-201/14 (Smaranda Bara si altii impotriva Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Casei Nationale de Asigurari de Sanatate – CNAS, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – ANAF) in legatura cu interpretarea unor prevederi din Directiva 95/46/CE privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (Directiva privind protectia datelor personale), s-a decis ca persoanele ale caror date cu caracter personal fac obiectul transmiterii si prelucrarii intre doua autoritati ale administratiei publice a unui stat membru trebuie sa fie informate in prealabil cu privire la acest aspect.
Autori: Avocat Andreea Artenie, Avocat Silvia Axinescu, Reff & Asociatii
In cauza, ANAF a transmis datele privind veniturile declarate de catre Smaranda Bara si alti cetateni romani catre CNAS, acesta din urma solicitand anterior plata contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate. Persoanele fizice au contestat legalitatea acestui transfer in raport cu prevederile directivei privind datele personale.
Legislatia romana in materie, respectiv Legea privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, permite entitatilor publice sa transmita date cu caracter personal (cum ar fi nume, prenume, adresa) caselor de asigurari de sanatate pentru a le oferi acestora posibilitatea de a stabili calitatea de asigurat.
Instanta romana care a fost investita cu solutionarea cazului (Curtea de Apel Cluj) a solicitat Curtii Europene de Justitie sa stabileasca daca dreptul Uniunii Europene se opune ca o autoritate a administratiei publice a unui stat membru sa transmita date cu caracter personal unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii lor ulterioare, fara ca persoanele vizate sa fi fost informate despre aceasta transmitere si despre aceasta prelucrare.
Curtea Europeana a decis ca cerinta prelucrarii corecte a datelor personale obliga o autoritate a administratiei publice sa informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autoritati a administratiei publice in vederea prelucrarii de catre aceasta din urma in calitate de destinatar. In concret, autoritatea careia i s-a solicitat transmiterea de informatii (ANAF) avea obligatia de a informa persoanele vizate despre transmiterea informatiilor solicitate catre autoritatea destinatar. De asemenea, autoritatea destinatar (CNAS) trebuia sa informeze persoanele vizate in legatura cu scopurile acestei prelucrari, precum si cu categoriile de date vizate, lucru care nu s-a intamplat.
Decizia Curtii Europene de Justitie clarifica asadar faptul ca o autoritate publica nu poate transfera datele pe care le colecteaza pentru a le transmite unei alte autoritati daca nu informeaza in mod corespunzator persoana vizata despre scopurile prelucrarii, destinatarii datelor, precum si celelalte informatii prevazute de legislatia in materia prelucrarii datelor personale.
Decizia Curtii Europene de Justitie vine intr-un climat in care colaborarea dintre autoritatile statelor membre se intensifica. De altfel, in materie fiscala, Noul Cod de Procedura Fiscala prevede un ansamblu de norme menite sa conduca la eficientizarea colaborarii intre autoritatile cu atributii in zona fiscala si cele de control in zona criminalitatii economice. In acest context, pozitia Curtii Europene de Justitie de protectie a particularului este salutara si, mai mult, obligatorie autoritatilor nationale.
Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene CJUE in dosarul C-201/14 Smaranda Bara si altii impotriva Presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si altii poate fi consultata AICI – http://unbr.ro/ro/dam-publicitatii-hotararea-curtii-de-justitie-a-uniunii-europene-cjue-in-dosarul-c-20114-smaranda-bara-si-altii-impotriva-presedintelui-casei-nationale-de-asigurari-de-sanatate-si-altii-docx-do/.
