Interviu – Oana Tănăsică
În ultimii ani, a devenit urgență nevoia de a identifica și de a aborda discrepanțele de gen, promovând politici incluzive în toate sectoarele pieței.
Abordarea drepturilor femeilor în societate necesită o analiză profundă a diferitelor domenii ale vieții cotidiene, de la educație și muncă, până la participarea în viața publică și politică. Această explorare ne ajută să înțelegem mai bine provocările și inegalitățile cu care se confruntă femeile astăzi, dar și progresele care au fost realizate.
Tendința actuală indică o evoluție încurajatoare cu femei din întreaga lume care avansează către roluri tradițional percepute ca fiind rezervate bărbaților. Domeniul juridic nu face excepție de la această schimbare, iar statisticile arată o creștere semnificativă a numărului de femei care intră în acest spațiu predominant masculin.
În ceea ce privește participarea în viața publică și politică, totuși femeile continuă să fie subreprezentate în funcții de luare a deciziilor la toate nivelurile. Această subreprezentare limitează capacitatea societății de a beneficia de perspectivele și competențele lor unice în procesul de guvernare și formulare a politicilor. Promovarea participării femeilor în cele mai înalte poziții în domeniul juridic, în politică și în poziții de leadership este esențială pentru a asigura o reprezentare echitabilă a intereselor și nevoilor tuturor membrilor societății
În acest cadru, Oana Tănăsică, avocat cu experiență de peste 20 de ani în materia dreptului civil și comercial, explorează în detaliu în emisiunea juridică pe care o găzduiește conceptul identității feminine atât în dinamica familială, cât și în structura mai largă a societății.
Chiar dacă nu se consideră o feministă în sensul tradițional, Oana Tănăsică subliniază că implicarea femeilor în sistemul judiciar, în business și în domeniile tehnologice este o provocare demnă de analizat.
Analizând retrospectiv se observă evoluția statutului femeii în profesia juridică, chiar dacă în viziunea colectivă, avocatura a fost destul de mult timp percepută ca un domeniu destinat mai mult bărbaților, îmbrăcați în costume sobre sau robe, cu o atitudine serioasă și impunătoare.
Însă pentru a ajunge la această normalitate a fost nevoie de sacrificiul, munca, determinarea și curajul unor femei remarcabile, Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu a fost o pionieră în domeniul dreptului și o figură semnificativă în lupta pentru drepturile femeilor în România și în Europa. Născută în 1867, ea a devenit prima femeie din Europa și din lume care a obținut titlul de doctor în drept.
Ea a decis să urmeze studiile juridice la Universitatea din Paris, într-o perioadă când acest domeniu era exclusiv masculin. În 1890, a absolvit cu succes și a obținut titlul de doctor în drept cu teza „Contractul de căsătorie în dreptul comparat”, marcând un moment istoric pentru educația juridică și pentru participarea femeilor în acest domeniu.
Întoarsă în România, Sarmiza Bilcescu a dorit să practice dreptul și să devină avocat, însă s-a confruntat cu numeroase obstacole legale și sociale, deoarece femeilor nu li se permitea la acea vreme să facă parte din Barou. Chiar dacă a întâmpinat rezistență și nu a putut practica dreptul în mod oficial ca avocat, contribuțiile și lupta ei au deschis drumul pentru viitoarele generații de femei în domeniul juridic.
Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu nu doar că a inspirat alte femei să urmeze cariere în drept, dar a și contribuit la schimbarea percepțiilor și legislației care restricționau participarea femeilor în această profesie. Determinarea și realizările ei au fost recunoscute în cele din urmă, și în anul 1929, femeile au primit dreptul de a exercita profesia de avocat în România, un progres semnificativ la care contribuția ei a fost esențială.
Ella Negruzzi, o altă femeie extraordinară, s-a remarcat în istorie ca prima femeie avocat, modelând un exemplu de urmat pentru generațiile viitoare.
Din fericire, în anii prezenți, forța interioară, împreună cu abilitățile oratorice și intelectuale, nu mai sunt considerate atribute exclusiv masculine, ci devin tot mai mult recunoscute și ca trăsături ale femeilor. însă un paradox ce stârnește încă multe dezbateri psihosociale este acela că, deși femeile sunt preponderente numeric în cadrul sistemului judiciar, ele par să manifeste o anumită reținere în a ocupa poziții de frunte.
În România, schimbarea perspectivei asupra profesiei juridice este un demers personal. Fiecare femeie își asumă riscuri, se aventurează în antreprenoriat și își modelează propriul drum, contribuind astfel la evoluția și redefinirea rolului feminin în domeniul juridic.
În concluzie, drepturile femeilor în societate reprezintă o temă complexă și multidimensională, care necesită o atenție continuă și acțiuni concrete pentru a asigura egalitatea de gen. Progresele realizate până în prezent sunt semnificative, dar drumul către egalitate este încă lung. Prin educație, implicare activă și politici inovatoare, putem construi o societate în care femeile și bărbații au oportunități egale și sunt valorizați la fel pentru contribuțiile lor.
Având o carieră atât de diversificată – avocat, antreprenor și manager – sunteți o figură impresionantă în domeniu. Ce v-a inspirat să urmați această cale profesională și ce factori considerați că au fost esențiali în evoluția dumneavoastră?
Am simțit dintotdeauna că avocatura mă definește esențial ca persoană. Această pasiune s-a manifestat de timpuriu, încă din adolescență, iar entuziasmul meu a crescut în timpul studiilor universitare, unde am îmbrățișat munca voluntară în domeniu și am accelerat procesul educațional pentru a-mi realiza cât mai rapid visul de a deveni avocat. Am fost atrasă de această profesie datorită naturii sale profund umane, a capacității de a contribui la binele societății, a interactivității și dinamismului său.
Evoluția mea profesională a fost influențată de o serie de factori, atât interni, cât și externi, dar motivul principal care mi-a ghidat cariera a fost întotdeauna dorința de a aspira la mai mult. Și când spun „mai mult”, nu mă refer la aspectul financiar, care din fericire a venit organic, ci la creșterea și dezvoltarea profesională și personală. Îmi place această profesie, îmi place să ajut și să mă implic activ în viața profesională și comunitară.
Privind în urmă, cum caracterizați toți acești ani de practicare a profesiei?
Privind retrospectiv, perioada petrecută în această profesie a fost una îmbelșugată, marcată de realizări care mi-au adus o mare satisfacție sufletească. Au fost ani intenși, plini de muncă, uneori extrem de provocatoare, dar și de o continuă perfecționare profesională, nu doar în domeniul juridic, ci și în domenii adiacente.
Astăzi, parcursul meu profesional s-a extins semnificativ: nu mai sunt doar avocat, ci și manager membru în consiliul de administrație al unei societăți listate la bursă, antreprenor, moderator de emisiuni TV și specialist în integritate, precum și auditor în sisteme de management anti-mită.
Totuși, principala mea pasiune este și va rămâne profesia de avocat, iar toate aceste experiențe în domenii conexe m-au ajutat să înțeleg mai bine necesitățile clienților mei, modelele lor de business, obiectivele lor, valoarea muncii, a inovației și a contribuției pozitive în societate. Fiecare provocare sau oportunitate întâmpinată mi-a consolidat convingerea că ceea ce fac nu este doar o profesie, un job sau un business, ci o pasiune și un angajament constant față de excelență și etică, o cale prin care să contribui pozitiv în societate.
