Ijdelea și Asociații: Schimbările repetate ale reglementărilor legislative în cadrul Legii Offshore în România reprezintă un impediment pentru potențialii investitori străini?

Autor interviu: Siranus Hahamian, Partener Ijdelea și Asociații.

Articol realizat de către Ermina Niculae, Content Editor Legal Marketing

Ijdelea și Asociații sunt o firmă cu o vastă expertiză tranzacțională de peste 17 ani și o rețea extinsă de lideri din industrie și factori de decizie politică, oferind soluții inovatoare și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui client.

Oferă constant suport în procesul de elaborare a propunerilor legislative în vederea reglementării anumitor zone gri ale legislației românești pe chestiuni precum energia, mediul și problemele din zona pieței imobiliare.

Care sunt principalele tendințe și schimbări în domeniul avocaturii în România și cum se adaptează Ijdelea și Asociații la acestea?

R: Piață avocaturii este într-o continuă schimbare, fiind în mod direct influențată de evenimentele care au loc la nivel global. Raportat la contextul internațional din ultima perioada, cred că schimbări importante s-au produs că urmare a pandemiei de COVID-19 când, forțați de împrejurări, oamenii au învățat că se poate lucra la fel de bine și la fel de productiv și de acasă. De fapt, concluzia a fost atât de pregnantă încât foarte multe societăți de avocatură (cel puțîn pe partea de consultanță) au făcut din Wfh principalul mod de lucru. La rândul nostru am implementat cu succes acest sistem pe durata pandemiei și l-am menținut și ulterior, încercând să îmbinăm nevoile firmei cu nevoile personale ale fiecăruia dintre noi.

Este clar că în jurul nostru este o dinamică și o evoluție continuă, context în care este important să avem deschiderea spre nou și capacitatea de a ne adapta constant pentru a ține pasul, sau pentru a fi, de ce nu, cu un pas înainte.

Cum își ajută  Ijdelea și Asociații  clienții să  înțeleagă procesul juridic și cum îi implică în deciziile importante din cauzele lor?

R: Cred că totul pleacă de la a înțelege tipul de client și conceptul de business pe care acesta îl promovează, urmând că în baza acestor elemente să se dezvolte relația profesională ulterioară. Există, spre exemplu, clienți care doresc să înțeleagă concepte și alocă mai mult timp unor astfel de discuții și clienți care preferă să fie mai schematici, selectează esență și decid în consecință.

Un alt aspect important constă în anticiparea nevoilor clientului, precum și în oferirea de soluții. Până la urmă un client cere sfatul avocatului pentru a primi soluții asumate și pentru a fi ajutat să facă ceva, astfel încât rolul avocatului este să înțeleagă nevoile clientului și să interpreteze o legislație imperfectă în mod constructiv, atflel încât ea să poată fi aplicată. În aceeași linie de argumentare, este important că atunci când identificăm o problema să furnizăm și o soluție, prezentând deopotrivă și riscurile aferente, pentru că un client să poată decidă în cunoștință de cauza ce poate să își asume și ce nu.

Cum vede Ijdelea și Asociații piața de tranzacții de energie în anul 2023 și dacă s-a remarcat un interes din partea unor potențiali investitori pentru surse de energie alternativă (parcuri eoliene, solare)?

R: În contextul ultimelor modificări de la nivel european și al tranziției energetice, există clar un interes crescut al investitorilor pe partea de regenerabile. Cu toate acestea, gap-urile din legislație și problemele care apar la nivel local din cauza procesului de autorizare, practică neunitară a autorităților într-o anumită chestiune, imposibilitatea în anumite locații de a securiza drepturile asupra terenurilor din cauza lipsei cărților funciare, încă întârzie implementarea efectivă și într-un ritm susținut a unor astfel de proiecte. Interesul există, tranzacții vor fi, dar totul depinde de cât de fezabil se dovedește a fi un anumit proiect, motiv pentru care probabil vor fi mai atractivi vânzătorii care prezintă un produs deja în faza Ready to Build.

Văd investitorii străini potențiale impedimente în cadrul reglementărilor legislative actuale din România având în vedere schimbările repetate ale Legii Offshore?

R: Da. Lipsa de predictibilitate și taxarea excesivă, atât prin modificările aduse legii offshore cât și prin Ordonanțele  27 și 119, precum și nouă taxa de solidaritate nu fac altceva decât să descurajeze investițiile. Scopul oricărui investitor este de a investi și de a face profit. Dacă printr-o legislație ulteriorara investitorii sunt privați de cea mai mare parte a profitului, banii și motivația de a investi dispar, ba mai mult îl „ajută” să decidă să nu mai investească. Într-o astfel de situație, povestea cu potențialul României care poate fi valorificat, rămâne doar un basm, așa cum este de fapt de ani de zile.

A reușit România să ajungă un furnizor de securitate energetică regională?

R: România are potențial, probabil cel mai mare din Uniune, însă mai este mult de lucru pentru a ajunge la un asemenea statut. În primul rând, conceptul de piață unică/piață regională trebuie să fie funcțional, să existe lichiditate suficientă. Apoi, trebuie să existe suficiente investiții care să asigure un nivel de producție care să depășească  într-un procent relevant și în bandă nevoile domestice pentru a pune România pe lista furnizorilor regionali de securitate energetică.

În ce fază a lucrărilor sunt investitorii de la Black Sea Oil & Gas, privind producția preconizată de 1 miliard de metri cubi de gaz anual?

R: Proiectul Midia este operativ, producția a început la 15 iunie 2022. Dezvoltarea și operaționalizarea proiectului în contextul prevederilor legislative lacunare și a schimbărilor legislative fulgerătoare și permanente a fost și rămâne o mare provocare, atât pentru noi cât și pentru clienții noștri cărora le-am fost alături la fiecare pas. Rămâne însă o realizare, cea mai mare realizare a României în sectorul energetic din ultimii 30 ani, a cărei importantă esențială se amplifică în contextul actual de la granița și a dificultăților în aprovizionare cu care se confruntă Europa în ultima perioada.

În ce măsură facilitează Planul Național de Redresare și Reziliență investițiile în energia verde în România?

R: Prin PNRR se prevăd o serie de reforme și investiții în sectorul energetic, unul din scopurile principale fiind stimularea producției de electricitate din surse regenerabile, inclusiv de hidrogen verde. În vederea acestui deziderat, autorizatile au implementat și o serie de modificări legislative, menite să faciliteze și să accelereze, în principal, procedura de autorizare. Cu toate acestea, deși intenția este bună, în practică continuă să apară blocaje din cauza unei interpretări deficitare și neunitare a dispozițiilor legale de către autorități.

Pe ce criterii s-au intermediat cele 100 de proiecte, din cele 668 de proiecte pentru finanțarea PNRR în vederea instalării de panouri fotovoltaice și centrale eoliene?

R: Din informațiile publice, o serie de companii din domenii diverse precum construcții, servicii poștale – curierat, ciment, procesare carne, mall-uri, dar și dezvoltatori de parcuri industriale, au depus proiecte pentru finanțare nerambursabilă prin PNRR – Componentă C6 – Energie, scopul fiind creșterea eficienței energetice prin crearea de capacități noi de producție din sursă de energie eoliană sau solară, cu sau fără instalații de stocare integrate că activitate secundară. Nu sunt eligibile proiectele propuse pentru a înlocui capacități mai vechi de producție de energie eoliană sau solară și nici proiectele care vizează extinderea unor unități de producție de energie electrică.