GUEST WRITERS | Nicolescu Zorin & Asociații | Bogdan-Petre Ilie, Partener & Lavinia Capus, Avocat Colaborator Senior: ȘOMAJUL TEHNIC Analiză juridică din perspectiva O.U.G. nr. 30/2020

 

  1. Definiție

Șomajul tehnic reprezintă o măsură pe care angajatorul o poate dispune atunci când traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic, tehnologic sau structural și decide să reducă și/sau întrerupă temporar activitatea. În acest sens, conform art. 52 alin. (1) lit c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, angajatorul poate suspenda contractul individual de muncă în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

O situație de întrerupere sau reducere temporară a activității presupune, cel puțin, ca activitatea desfășurată de salariații unei structuri sau a unui departament, să nu se mai desfășoare pentru o anumită perioadă, cu perspectiva reluării activității, după depășirea situației care a reprezentat cauza întreruperii. Ea nu vizează întreruperea sau reducerea temporară a activității doar pentru un salariat.

Așadar, pe perioada șomajului tehnic, contractul individual de muncă se suspendă din inițiativa angajatorului. În perioada șomajului tehnic angajatorul nu poate solicita angajatului să presteze muncă. Angajatul se poate întoarce la programul de lucru doar dacă angajatorul dispune reînceperea activității, ocazie cu care încetează măsura suspendării unilaterale a contractului individual de muncă.

Întrucât Codul muncii nu prevede o perioadă maximă pentru plasarea angajatului în șomaj tehnic, apreciem că măsura va exista până la redresarea economică a angajatorului.

  1. Indemnizația de 75% prevăzută de Codul muncii

Potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat .

Astfel, chiar dacă contractul individual de muncă se suspendă, angajatorul este obligat să plătească fiecărui angajat, din fondul de salarii, o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de fiecare angajat.

La fel ca salariul, indemnizația este supusă impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii.

  1. Măsuri de susținere a plății șomajului tehnic adoptate de Guvern prin O.U.G. nr. 30/2020

În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV 2, Guvernul a adoptat o serie de măsuri în domeniul protecției sociale, care să vină în susținerea atât a angajaților, cât și a angajatorilor afectați de Coronavirus. Aceste măsuri sunt reglementate în O.U.G. nr. 30/2020 (denumită în continuare ,,Ordonanța”) publicată în Monitorul Oficial nr. 231/21.03.2020.

Conform art. XI alin. (1) din Ordonanță, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Așadar, statul a decis suportarea indemnizației de șomaj tehnic de 75% din salariul de bază corespunzător locului ocupat de angajat, însă în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020. Practic, statul achită angajatorului maxim 75% din salariul mediu pe economie.

Conform art. 15 din Legea nr. 6/2020, câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este de 5.429 lei.

Dintr-un simplu calcul matematic rezultă că suma maximă pe care statul o achită în sprijinul plății indemnizației de șomaj este de 75:100 x 5.429 lei = 4.071,75 lei.

În cazul în care salariile de bază ale angajaților sunt mai mari, rezultă în mod evident că diferența dintre 75% din salariul mediu brut pe economie și 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de angajat, ar trebui să fie suportată de către angajator.

Conform dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este obligat să achite angajatului plasat în șomaj tehnic o indemnizație de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Art. XI alin. (1) din Ordonanță nu constituie o derogare de la prevederile Codului muncii, ci reprezintă o măsură cu caracter excepțional, sub forma ajutorului de stat, menită să sprijine angajatorii afectați de pandemia Coronavirus. De altfel, din interpretarea dispoziției legale, observăm că ajutorul acordat de stat a fost limitat la 75% din salariul mediu brut pe economie, fără însă să fie anulat procentul indemnizației de 75% din salariul de bază al angajatului prevăzut în dispozițiile Codul muncii mai sus indicate.

Considerăm că prin raportare la aceste prevederi, angajatorii se vor confrunta cu o problemă practică constând în imposibilitatea obiectivă de a achita diferența dintre procentul de 75% din salariul mediu brut pe economie suportat de stat și cel de 75% din salariul brut de încadrare. De lege ferenda, opinăm că sunt necesare clarificări suplimentare din perspectiva acestor aspecte având în vedere că marea majoritate a angajatorilor se confruntă cu serioase probleme financiare.

Exemplul nr. 1Calcul indemnizație în cazul unui salariu brut de 7.000 lei

Valoare indemnizație datorată de angajator: 75 : 100 x 7.000 = 5.250 lei

Valoare indemnizație suportată de stat: 75 : 100 x 5.429  = 4.071,75

Rezultă că diferența până la 75 % din salariul brut, respectiv suma de 1.178,25 lei ar trebui să fie suportată de angajator.

Exemplul nr. 2Calcul indemnizație în cazul unui salariu brut de 5.000 lei

Valoare indemnizație datorată de angajator: 75 : 100 x 5.000 = 3.750 lei

Valoare indemnizație suportată de stat: 75 : 100 x 5.429  = 4.071,75

În această situație, indemnizația de 75% este suportată integral de stat, întrucât valoarea rezultată este în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie.

Indemnizația este, conform Ordonanței, supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Pentru indemnizație nu se datorează contribuția asigurătorie pentru muncă, conform prevederilor art. 2205  din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Calculul, reținerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

În raport de obligațiile prevăzute de Codul muncii, angajatorul ar trebui să efectueze plata indemnizației de șomaj urmând ca apoi aceasta să fie recuperată în limita maximă a 75% din salariul mediu brut pe economie. Cu toate acestea, din interpretarea art. XI alin. (5) din Ordonanță reiese o contradicție conform căreia angajatorul va avea posibilitatea neplății indemnizației de 75% din salariul de bază corespunzător locului ocupat de angajat, urmând ca ulterior încasării indemnizației prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol să o vireze angajaților.

Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorate potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora.

Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.

  1. Beneficiarii acestui ajutor de stat

Pentru a beneficia de acest ajutor, angajatorii trebuie să îndeplinească una din următoarele condiții:

  • întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă decretate, şi deţin certificatul de situaţii de urgenţă emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, prevăzut la art. 12 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează certificatul de situaţii de urgenţă conform metodologiei aprobate prin ordin (este cazul hotelurilor, restaurantelor, cafenelelor, instituțiilor de spectacole etc. – avem in vedere ordonanțele militare);
  • reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 şi nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaţilor lor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) pentru cel mult 75% dintre angajaţii care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (este cazul companiilor care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive, dar au fost afectate de diferite consecințe ale epidemiei de coronavirus).

5. Documente necesare

Pentru a beneficia de sumele necesare plății indemnizației, angajatorii aflați într-una din situațiile expuse la pct. 4 de mai sus trebuie să depună, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, următoarele documente:

  • Pentru prima categorie de beneficiari ai ajutorului acordat de stat, indicată la pct. 4 litera a) de mai sus:
    • cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Ordonanţă;
    • lista persoanelor care urmează să beneficieze de aceasta indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordonanță;
    • certificat de situație de urgență eliberat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
  • Pentru cea de-a doua categorie de beneficiari ai ajutorului acordat de stat, indicată la pct. 4 litera b) de mai sus, plata indemnizaţiei se va realiza doar în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declaraţiei pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, şi că nu are capacitate financiară pentru a plăti toţi salariaţii. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se va stabili prin ordin comun al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului fondurilor europene. Atenție: în acest caz nu este necesar certificatul de situație de urgență!

Conform art.  XIII alin. (1) din Ordonanță, documentele se vor depune în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. În funcție de situația economică a firmei, angajatorul poate opta pentru plata indemnizației din fondul de salarii, urmând ca mai apoi să facă demersurile necesare pentru recuperarea de la stat a indemnizației în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie.

Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor, conform art. XIII alin. (2) din Ordonanță.

  1. Procedura de obținere a certificatului de situație de urgență

La data furnizării prezentului document, precizăm că nu a fost încă emis ordinul prin care să se stabilească detaliile tehnice privind emiterea certificatelor de situație de urgență.

Însă, conform Proiectului de Hotărâre privind adoptarea certificatelor de situație de urgență de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, aflat pe ordinea de zi din cadrul primei ședințe de Guvern din data de 18.03.2020, procedura de obținere este următoarea:

  1. acordarea CSU se realizează doar pe perioada instituirii stării de urgență decretată de Președintele României si este valabil pe toată perioada anului acordării.
  2. solicitarea CSU se va efectua online, prin intermediul platformei http://prevenire.gov.ro/, platformă care va conține o secțiune destinată în acest scop și care va funcționa în termen de 5 zile de la adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern.
  3. sectoare eligibile pentru obținerea CSU:
  • transport;
  • turism;
  • horeca;
  • organizari de evenimente;
  • publicitate;
  • învățământ privat și activități adiacente;
  • industria confecțiilor;
  • încălțăminte și pielărie;
  • servicii destinate populației.
  1. informațiile care vor trebui completate sunt referitoare la:
  • datele de identificare ale operatorului economic;
  • datele de contact ale acestuia;
  • motivul solicitarii Certificatului de Situatie de Urgenta;
  • justificarea nevoii acestuia;
  • date referitoare la situatiile financiare.
  1. documentele justificative ale informațiilor de mai sus, care se vor încărca pe platformă sunt:
  • Certificatul Unic de Înregistrare;
  • CI Administrator/ Administratori/ Reprezentant Legal;
  • balanța contabilă certificată, pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care face referire în raportare. În situația în care nu se observă o scădere a cifrei de afaceri, cu un procent de minimum 40%, din documentele precizate mai sus, dar operatorul este în dificultate, prin prisma apariției situației de urgență, acesta va furniza suplimentar alte documente justificative în acest sens.
  • o declarație pe propria răspundere, prin care, solicitantul iși asumă pe deplin că cele declarate, precum și documentele încărcate, sunt veridice, respectiv faptul că scăderea a fost cauzată de apariția situației de urgență, pe care o prezintă, respectiv certificatul constatator eliberat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului.
  1. toate documentele încărcate în aplicația electronică, vor fi semnate electronic de către reprezentantul legal al operatorului electronic sau de către împuternicitul acestuia, caz în care se va încarca în aplicație și împuternicirea.
  2. modalitate de acordare: în cadrul MEEMA se vor constitui Comisii de Analiză a cererilor de eliberare a CSU în termen de 5 zile de la publicarea hotărârii în Mon.Of.

Pentru societățile care pot să facă dovada unor încasări cu 40% mai mici față de perioada similară a anului trecut, dovedite cu o balanță contabilă justificativă, Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor realiza o verificare formală, de existență a documentelor solicitate, vor genera CSU și îi vor transmite solicitantului via email, într-un termen de maxim 5 zile lucrătoare.

Pentru societățile care nu pot dovedi o scădere a cifrei de afaceri, cu un procent de minimum 40%, dar totuși sunt în dificultate, prin prisma apariției situației de urgență, Comisiile de Analiză a cererilor de eliberare a CSU vor verifica documentele furnizate și vor stabili în primul rând scăderea cifrei de afaceri, urmând a transmite solicitantului un raspuns privind acordarea CSU, într-un termen de maximum 20 de zile lucrătoare.

Așadar, în cazul în care din documentele solicitate poate fi facută dovada unor încasări cu 40% mai mici față de perioada similară a anului trecut, Comisiile de Analiză sunt obligate să emită CSU, sub rezerva transmiterii de către solicitant a tuturor documentelor prevăzute. În cazul în care această diferență nu poate fi dovedita, Comisiile de Analiză au competența de a stabili dacă acesta se află sau nu în dificultate, și respectiv, au puterea de a decide dacă eliberează sau nu CSU, în funcție de existența sau nu a stării de dificultate.

  1. Documente necesar a fi întocmite de către angajator, în cazul în care decide plasarea în șomaj tehnic a angajaților

În cazul în care angajatorul este nevoit să reducă și/sau întrerupă temporar activitatea datorită situației generate de pandemia Coronavirus, urmând să plaseze angajații în șomaj tehnic, recomandăm parcurgerea următorilor pași:

  • Informarea și consultarea Sindicatului/reprezentanților salariaților, înainte de a lua hotărârea de a întrerupe temporar actrivitatea, pentru ca acesta/aceștia să își poată exprima un punct de vedere – în situația în care angajatorul are cel puțin 20 de angajați. Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților, ,,Angajatorii au obligaţia să informeze şi să consulte reprezentanţii angajaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare, cu privire la: a)evoluţia recentă şi evoluţia probabilă a activităţilor şi situaţiei economice a întreprinderii; b)situaţia, structura şi evoluţia probabilă a ocupării forţei de muncă în cadrul întreprinderii, precum şi cu privire la eventualele măsuri de anticipare avute în vedere, în special atunci când există o ameninţare la adresa locurilor de muncă; c)deciziile care pot duce la modificări importante în organizarea muncii, în relaţiile contractuale sau în raporturile de muncă, inclusiv cele vizate de legislaţia română privind procedurile specifice de informare şi consultare în cazul concedierilor colective şi al protecţiei drepturilor angajaţilor, în cazul transferului întreprinderii.”
  • Aprobarea întreruperii temporare a activității, prin Hotărâre AGA/Decizie a Cosniliului de Administrație sau decizia asociatului unic, prin care va fi specificată suspendarea CIM, perioada de suspendare, momentul reluării activității și nominalizarea salariaților afectați de măsură;
  • Notificarea salariaților care vor fi plasați în șomaj tehnic cu privire la măsura dispusă la nivelul societății – în cazul în care există mai puțin de 20 de angajați;
  • Decizie individuală de suspendare a contractului individual de muncă, care se va comunica angajaților (conform Deciziei ICCJ nr. 34/2016, decizia poate fi comunicată și prin poșta elect/ronică dacă angajatul a comunicat angajatorului datele de contact și dacă această modalitate de comunicare este o uzanță între angajator și salariat);
  • Înregistrarea în Revisal a măsurii suspendării CIM și a temeiului legal în baza căruia a fost dispusă suspendarea. În acest caz se impune a se acorda atenție și datelor limită până la care se face înregistrarea în Revisal conform art. 4 alin. (1) lit. e) corob cu art. 3 alin. (2) lit. o) din H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, respectiv: data de inceput a suspendării se va înregistra cel târziu în ziua lucrătoare anterioară datei suspendării, iar data de încetare a suspendării se va înregistra cel târziu în ziua lucrătoare anterioara datei încetării suspendării.

În final, reiterăm faptul că prevederile O.U.G. nr. 30/2020 au aplicabilitate din perspectiva temporala, limitat la existența stării de urgență care, în momentul de față, este de 30 de zile de la momentul intrării în vigoare a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, respectiv până la data de 16.04.2020 iar eficacitatea sa va depinde de celeritatea cu care institutiile statului vor da curs solicitarilor venite din partea angajatorilor.