GUEST WRITERS Suciu | The Employment Law Firm: Andreea Suciu (Managing Partner), Teodora Mănăilă (Associate): Programul redus (kurzarbeit) – soluția care va salva raporturile de muncă?

În urma unei puternice susțineri din partea comunității de business germane din România cu privire la efectele benefice pe care implementarea modelului kurzarbeit le poate aduce atât angajatorului, cât și salariatului – evitarea desființării postului și concedierea acestuia, Guvernul și-a însușit aceste propuneri și a inclus în Planul de relansare economică recent prezentat publicului larg un program de susținere și protejare a locurilor de muncă afectate de criza Covid-19.

Conform acestui document, măsura va putea fi accesată numai de companiile a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puțin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Mai mult, în cadrul ultimei întâlnirii a Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, Ministrul Muncii a oferit mai multe detalii cu privire la varianta în lucru a ministerului, declarând că întregul mecanism de suport este gândit pentru câteva industrii care sunt încă restricționate (și apreciate drept vulnerabile), precum domeniile HoReCa, industria organizării de evenimente, agricultura și turismul, fără însă a mai menționa condiția cifrei de afaceri redusă.

În Germania, modelul kurzarbeit a reprezentat o măsură intens accesată mai ales de către industria producătoare unde angajatorii și-au putut reține personalul tehnic valoros fără a întreprinde măsuri de concediere colectivă. Astfel, deși prezentată ca o măsură de sprijin pentru revenirea în activitate și de protecție împotriva șomajului, adaptată la volumul de muncă al angajatorului, prima variantă de ordonanță a Guvernului restrânge această facilitate, lăsând domenii de activitate precum cel de producție sau servicii excluse, deși acestea au continuat să înregistreze o cererea redusă de produse și servicii.

Conform Planului de relansare economică publicat, plata salariului brut se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat, care va acoperi 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munca. Nu vor fi afectate drepturile adiționale salariului așa cum rezultă acestea din contractul individual/colectiv de muncă sau din regulamentul intern.

În continuare, decizia de reducere unilaterală a programului de muncă va putea fi adoptată de către angajator cu obligația comunicării acesteia către sindicat/reprezentantul salariaților și ulterior către salariatul vizat.

În ceea ce privește durata de aplicare a unei astfel de măsuri, deși mediul de business s-a exprimat în sensul unei durate cuprinse între 6 luni si 1 an, Ministrul Muncii a declarat recent că acest model se va aplica pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni.

Prezentat ca eminamente o măsură temporară, evoluția impredictibilă a virusului și prelungirea restricțiilor riscă să reducă rata de succes a programului tocmai prin durata prea scurtă a măsurii astfel încât aceasta să poată produce efecte pozitive la nivelul angajatorului.

Deși reprezentanții Guvernului s-au exprimat în sensul că aceasta măsură se va adopta prin ordonanță de urgență urmând ca anumite elemente de aplicare să fie stabilite subsecvent printr-o hotărâre de guvern, trebuie precizat că la nivelul Senatului, în calitate de primă cameră, există înregistrată o propunere legislativă aflată în dezbatere care propune o formulă ușor diferită a modelului kurzarbeit.

Respectiv, dacă măsura anunțată de Guvern este gândită a se aplica domeniilor din agricultură, turism, organizări evenimente și HoReCa, proiectul depus la Senat nu impune astfel de limitări, acesta putând, în teorie, să fie accesat de către angajatori din toate domeniile de activitate.

Conform proiectului de lege, valoarea indemnizației care va fi suportată de stat va fi în cuantum de 60% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, neîncasat ca urmare a reducerii programului de muncă, respectiv de 70% pentru angajatul care are cel puțin un copil.

Totodată, în vederea decontării sumelor pentru fiecare angajat al cărui program de muncă este redus, angajatorul va trebui să notifice agenției județene pentru ocuparea forței de muncă : a) înregistrarea unui program de muncă redus pentru cel puțin 1/3 din numărul total de angajați, b) programul de muncă redus pentru fiecare angajat prevăzut la lit. a) este cu cel puțin 20% mai mic decât programul normal de muncă, respectiv c) are un acord încheiat cu sindicatul reprezentativ din cadrul unității sau cu reprezentantul salariaților, după caz, cu privire la motivul reducerii programului de lucru al salariaților.

În aparență proiectul de lege poate apărea ca fiind mult mai flexibil către companii, însă obligarea la încheierea unui acord cu sindicatul reprezentativ din cadrul unității lipsește astfel angajatorul de posibilitatea modificării unilaterale a programului de muncă, aspect esențial în acest context excepțional de reglementare. Iar în lipsa atât a sindicatului reprezentativ sau a reprezentanților salariaților, situație destul de des întâlnită în rândul companiilor, angajatorii se vor vedea nevoiți să recurgă la inițierea procedurilor de alegere a reprezentanților salariaților, întârziind astfel posibilitatea de accesare a măsurii în timp util.

Având în vedere că scopul modelului kurzarbeit este de a susține companiile a căror activitate este redusă temporar, stabilirea unui prag minim a reducerii programului de muncă cu 20% apreciem a fi o condiție excesivă și care reduce din caracterul flexibil al măsurii. În același timp, programul propus de Guvern nu cuprinde o astfel de limitare.

Implementarea modelului kurzarbeit privește modalitatea de prestare a muncii în situații excepționale, prin urmare, este important ca modalitatea de reglementare să reprezinte un mijloc de asigurare a continuității business-ului și de protecție a salariatului împotriva șomajului. Luând în considerare posibilitatea de finanțare a acestui program prin intermediul fondului SURE, disponibilitatea Ministerului Muncii spre dialog, rămâne deschisă modalitatea în care acest concept va fi implementat în Romania și dacă va conduce la un nou grad de flexibilizare a relațiilor de muncă.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here