GUEST WRITER Suciu Popa: Relansarea Uniunii Europene. România – privire către viitorul economiei

Material realizat de Luminița Popa, Managing Partner și Andrei Nicolae, Associate

La mai bine de 4 luni de la momentul apariției primului caz confirmat de Coronavirus în Europa[1], Comisia Europeană lansează la data de 27.05.2020 comunicatul „Momentul Europei: Repararea și pregătirea pentru următoarea generație” – un document strategic, prezentând planul de acțiune al Uniunii Europene pe termen lung.

Apariția crizei pe diferitele paliere ale societății – economic, politic, social a determinat Uniunea Europeană să elaboreze acest plan complex de acțiune, cu perspective pozitive încorporate în măsuri concrete, având la bază dorința comună a statelor membre de a crea un viitor mai bun pentru următoarele generații.

Măsurile au fost propuse ținând cont atât de diferențele apărute la nivel macro (fiecare stat membru a fost afectat în mod distinct de criză), cât și la nivel micro (unele sectoare economice au fost grav afectate, pe când altele au prosperat). Urmare a acestor diferențe, dezechilibrul apărut între statele membre, precum și între sectoarele economice va trebui reajustat aplicând măsuri specifice. Spre exemplu, la elaborarea acestui plan s-a ținut cont de scăderea PIB-ului cu 15% în al doilea trimestru al anului 2020 față de aceeași perioadă anul trecut, rata șomajului ce a ajuns la 9%, dar și de procentul recesiunii ce va varia între 10% și 6%, conform analizei Comisiei.

Cum anume înțelege Comisia Europeană să redreseze situația economică, de fapt?

Împrumutând conceptul consacrat al celor trei piloni, redresarea economică este fundamentată pe trei planuri: investiții și reforme pentru limitarea crizei; relansarea economiei UE prin investiții private; principiile extrase ca urmare a apariției crizei.

Cele mai importante măsuri sunt reprezentate de:

– acordarea către statele membre a unor granturi și împrumuturi în cuantum de 560 mld. euro;

Această măsură va fi implementată în mod diferențiat de către fiecare stat membru, în funcție de cele mai afectate domenii ale economiei, raportat la situațiile lor particulare.

– apariția inițiativei „REACT-EU”, cu un buget alocat de 55 mld. euro;

Acest buget se va aloca, în special, în domeniul muncii și al asigurărilor sociale, în sistemul medical, precum și în valorificarea energiei verzi și a spațiilor digitale.

– mobilizarea resurselor private prin noul „Solvency Support Instrument”, cu un buget alocat de 300 mld. euro;

Această măsură privește companiile care, în mod obișnuit, nu întâmpină dificultăți financiare, dar, în contextul apariției crizei cauzate de apariția Coronavirus, au suferit pierderi semnificative. Această măsură nu poate fi decât lăudată, având în vedere faptul că ajutoarele de stat ori facilitățile de orice natură nu pot susține suficient aceste pierderi.

Comisia Europeană accentuează nevoia statelor membre de dezvoltare continuă a sectorului energiei verzi și, astfel, recomandă utilizarea granturilor și a împrumuturilor în acest scop. Conform analizei Comisiei, dezvoltarea acestui sector va contribui la creșterea cu 1% a PIB-ului UE și va crea aproximativ 1 mil. de locuri de muncă noi.

În optica Comisiei, sectorul transporturilor și al construcțiilor va trebui, de asemenea, vizat de către statele membre cu privire la alocarea sumelor acordate.

Un alt aspect important subliniat de Comisia Europeană este reprezentat de evoluția rapidă a digitalizării, odată cu luarea măsurilor de izolare socială pe teritoriul Uniunii. Cu privire la acest sector economic, Comisia recomandă ca statele membre să îmbrățișeze metodele moderne de muncă la domiciliu/telemuncă, dar și noile tehnologii (rețelele 5G/6G, inteligența artificială, blockchain sau securitatea cibernetică). Totodată, Comisia propune lansarea de noi afaceri în zona tech, subliniind incorporarea acesteia în toate domeniile economice.

Surprinzător, Comisia lansează ideea creării la nivel european a unei identități publice electronice („e-ID – public electronic identity”), cu scopul de a simplifica accesul la serviciile publice ori private pe teritoriul UE, aceasta constituind o rampă de lansare pentru noile companii.

România va primi, astfel, granturi în valoare de 19 mld. euro și împrumuturi în cuantum de 12 mld. euro. Împrumuturile vor trebui rambursate în perioada 2028 – 2058.

Efectele economice pe care aceste sume le vor produce pentru România depind, în mare măsură, de capacitatea autorităților de a aloca sumele respective în sectoarele economice care au nevoie de influx de capital.

Evoluția pozitivă a României va fi direct proporțională cu gradul de încredere și inițativele legislative demarate în ceea ce privește recomandările Comisiei Europene în legătură cu dezvoltarea sectorului energiei verzi și a noilor tehnologii.

Cu privire la energia reutilizabilă, România a atins obiectivul pentru anul 2020, ocupând locul 10 între statele membre[2]. Astfel, recomandarea Comisiei este binevenită, având în vedere că potențialul maxim nu a fost atins încă, iar crearea unor noi locuri de muncă în acest sector va contribui la menținerea sustenabilității.

Alt punct de maxim interes pentru România este reprezentat de mobilizarea resurselor private prin „Solvency Support Instrument”, având în vedere că până în prezent 96% dintre IMM-uri au prezentat o scădere a cifrei de afaceri, reprezentând, la nivel național, 36,5 mld. euro scădere a cifrei de afaceri.

Prin urmare, autoritățile vor trebui să elaboreze un plan național de redresare economică, urmând recomandările Comisiei Europene. Digitalizarea, energia verde și granturile alocate pentru România reprezintă instrumentele implementării acestui plan și vor trebui utilizate corespunzător în sectoarele economice afectate de apariția crizei.

[1] https://www.statista.com/statistics/1102896/coronavirus-cases-development-europe/

[2] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Renewable_energy_highlight_FP2019-RO.png

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here