GUEST WRITER Suciu Popa: OUG nr. 74/2020 si legiferarea contractelor bilaterale negociate direct cu energie electrica. Contradictii cu legislatia comunitara

Autori: Miruna Suciu, Partner si Vlad Cordea, Managing Associate

In data de 19 mai a fost publicata in Monitorul Oficial Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 74/2020 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 (“OUG nr. 74/2020”).

Noul act normativ a intrat in vigoare la data publicarii, cand a fost inregistrat la Senat si proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 74/2020 si aduce cateva modificari la legea energiei, putine numeric dar semnificative ca importanta.

Scopul declarat al OUG nr. 74/2020, asa cum transpare atat din preambulul actului normativ cat si din nota de fundamentare ar fi identificarea si adoptarea, in regim de urgenta, pentru o perioada determinata de timp, respectiv pana la 31 decembrie 2020, a unor mecanisme prin care sa se asigure mentinerea la valoarea actuala a preturilor la energia electrica furnizata clientilor casnici in regim reglementat.

In acest context, Art. 22 alin. (11) din Legea nr. 123/2012 prevede ca furnizarea de energie electrica pentru clientii casnici se realizeaza in regim reglementat pana la 31 decembrie 2020, data de la care Romania este obligata sa dereglementeze complet piata furnizarii energiei electrice.

In scopul mentinerii unui nivel redus al tarifelor reglementate aferente clientilor casnici, Art. 28 lit. b1) din Legea nr. 123/2012 impune producatorilor sa livreze furnizorilor de ultima instanta, pana la 31 decembrie 2020, energia electrica necesara asigurarii consumului clientilor casnici pentru care se aplica tarife reglementate, in conformitate cu reglementarile elaborate de ANRE.

Reglementarile elaborate de ANRE conform celor de mai sus au fost adoptate prin Ordinul ANRE nr. 216/2019 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preturilor pentru energia electrica vanduta de producatori pe baza de contracte reglementate si a cantitatilor de energie electrica din contractele reglementate incheiate de producatori cu furnizorii de ultima instanta si de stabilire a cantitatilor maxime de energie electrica ce pot fi impuse ca obligatii de vanzare pe baza de contracte reglementate („Ordinul nr. 216/2019”).

Din informatiile publice, reiese insa ca SN Nuclearelectrica SA a contestat in instanta Ordinul nr. 216/2019 si, in martie 2020, a anuntat ca a obtinut suspendarea acestuia, pana la pronuntarea instantei asupra fondului cauzei.

In aceste conditii, pentru a remedia vidul legislativ creat prin suspendarea metodologiei ANRE, a fost adoptata OUG nr. 74/2020, care prevede la Art. II ca, pentru perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020, obligatia prevazuta la art. 28 lit. b1) din Legea nr. 123/2012 se aplica in cazul producatorilor care exploateaza unitati de productie dispecerizabile, doar pentru unitatile care nu beneficiaza de scheme de sprijin, in ordinea crescatoare a preturilor stabilite de autoritatea competenta, pentru intreaga cantitate de energie electrica necesara consumatorilor casnici pentru care se aplica tarife reglementate, astfel incat acestea sa nu fie majorate peste nivelul practicat la data intrarii in vigoare a OUG nr. 74/2020.

Totodata, conform Art. III, ANRE va emite reglementarile necesare punerii in aplicare a prevederilor de mai sus in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a OUG nr. 74/2020.

Au fost modificate totodata prevederile Art. 76 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 in scopul corelarii cu noul Art. II din OUG nr. 74/2020, avand urmatorul continut „Preturile de vanzare a energiei electrice livrate de producatori furnizorilor de ultima instanta conform prevederilor art. 28 lit. b1) si art. II se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE.”.

Constatam ca referirea la Art. II in alin. 4) al Art. 76 modificat omite sa indice si actul normativ care contine acest Art. II (respectiv OUG nr. 74/2020), fapt care nu poate fi explicat decat printr-o eroare materiala strecurata in procesul legislativ de adoptare a ordonatei de urgenta, si care ar trebui sa fie remediata prin legea de aprobare a OUG nr. 74/2020.

Pe langa necesitatea mentinerii tarifelor reglementate ale clientilor casnici, conform celor de mai sus, OUG nr. 74/2020 invoca in preambulul sau „necesitatea stimularii investitiilor in noi capacitati de producere a energiei electrice, cu impact pozitiv direct asupra economiei si functionarii Sistemului electroenergetic national pe termen mediu si lung”, precum si faptul ca se impune „flexibilizarea conditiilor de tranzactionare pentru energia electrica generata de noile capacitati de productie, puse in functiune dupa data de 1 iunie 2020, a caror dezvoltare ar reduce actuala dependenta a Sistemului energetic national de conditiile meteorologice, sporind astfel siguranta energetica a Romaniei.”.

Plecand de la aceasta justificare extrem de sumara si care nu beneficiaza de o expunere mai ampla nici in nota de fundamentare, OUG nr. 74/2020 introduce un nou alineat (21) la Art. 23 din Legea nr. 123/2012, conform caruia „prin exceptie de la prevederile alin. (1), pe piata concurentiala, angro sau cu amanuntul, producatorii pot incheia contracte bilaterale in afara pietei centralizate, la preturi negociate, cu respectarea regulilor de concurenta, pentru energia electrica provenita de la noi capacitati energetice de productie, puse in functiune dupa data de 1 iunie 2020.”.

Sunt modificate totodata in mod corespunzator Art. 28, lit. c) si, respectiv Art. 29 alin. (1) (unde se introduce o noua litera c1), in scopul corelarii acestora cu modificarea survenita la Art. 23.

Astfel, prin completarea Art. 23, OUG nr. 74/2020 introduce o derogare semnificativa de la obligatia generala prevazuta la Art. 23 alin. (1) conform careia tranzactionarea angro a energiei electrice se realizeaza in Romania in regim centralizat (cu unele mici exceptii), exclusiv pe platformele de tranzactionare operate de OPCOM.

Or, noul alineat (21) al Art. 23 permite producatorilor sa incheie contracte bilaterale in afara pietei centralizate, la preturi negociate, exclusiv pentru energia electrica provenita de la noi capacitati de productie, puse in functiune dupa data de 1 iunie 2020.

i. Contradictii cu prevederile Regulamentului 943

Avand in vedere, pe de o parte, aplicarea derogarii privind contractele bilaterale de energie electrica negociate direct doar cu privire la noi capacitati energetice de productie, puse in functiune dupa data de 1 iunie 2020 si, pe de alta parte, faptul ca Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piata de energie electrica („Regulamentul 943”), direct aplicabil in Romania, permite ca regula generala incheierea contractelor bilaterale negociate direct pe termen lung fara a distinge intre beneficiarii acestei derogari, modificarea Art. 23 din Legea nr. 123/2012 este criticabila din mai multe puncte de vedere si risca sa fie sursa de dispute pe viitor, conform celor de mai jos.

In acest context, amintim declaratiile Ministrului Economiei care, referindu-se la derogarea acordata in cazul noilor capacitati energetice puse in functiune dupa 1 iunie 2020, afirma ca si „Regulamentul 943, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2020, permitea deja acest lucru, dar intra in incidenta cu Legea energiei electrice si a gazelor naturale. Practic, am adoptat si am pus in acord cu Regulamentul 943 investitiile noi si producatorii de energie electrica care isi creaza capacitati de productie energie electrica noi in Romania.

Fata de cele declarate mai sus, daca se considera ca OUG 74/2020 ar fi pus in acord cu Regulamentul 943 noile capacitati de productie puse in functiune dupa 1 iunie 2020, in mod corespunzator se poate afirma ca acesta a pus in dezacord cu Regulamentul 943 celelalte capacitati de productie, precum si restul participantilor la piata de energie electrica din Romania, carora Legea 123/2012 nu le acorda in continuare dreptul de a incheia contracte bilaterale negociate direct pe termen lung.

Aceasta in conditiile in care Art. 3 lit. (o) din Regulamentul 943 impune tuturor statelor membre, inclusiv Romania, sa permita negocierea bilaterala a contractelor de furnizare a energiei electrice pe termen lung. Subliniem ca Regulamentul 943 nu limiteaza posibilitatea negocierii bilaterale a contractelor de furnizare doar cu privire la unele categorii de producatori sau participanti la piata, in functie de data punerii in functiunea a capacitatilor de productie sa pe baza altor criterii.

Mentionam de altfel ca OUG nr. 74/2020 pare sa se incadreze intr-o tendinta a autoritatilor din sectorul energiei de a interpreta excesiv de restrictiv prevederile Art. 3 lit. (o) din Regulamentul 943. Astfel, ANRE, la randul sau, a adoptat in martie 2020 Ordinul nr. 65/2020 pentru modificarea si completarea unor ordine ale presedintelui ANRE, care prevede la Art. VII ca, in aplicarea prevederilor art. 3 lit. o) din Regulamentul 943 „prin contract de furnizare pe termen lung se intelege contractul cu perioada de livrare mai mare de 1 an.”.

Fata de definitia extrem de restrictiva a contractelor pe termen lung adoptata de ANRE, mentionam ca Regulamentul 943 nu indica un astfel de termen minimal de 1 an care sa defineasca perioada de livrare a contractelor care pot fi incheiate prin negociere bilaterala, astfel incat definitia propusa de ANRE pare sa contravina prevederilor Regulamentului 943.

In sprijinul celor de mai sus, este important de mentionat ca, in opozitie cu ANRE, si Comisia Europeana propunea o definitie mai larga a contractelor pe termen lung in Cazul AT39984 –  Bursa de energie electrica din Romania / OPCOM la par. 39, conform careia „Tranzactiile cu energie electrica pot fi impartite in tranzactii pe termen scurt si tranzactii pe termen mai lung. Tranzactiile pe termen scurt se refera la contracte care prevad livrarea de energie electrica in aceeasi zi sau in ziua urmatoare, iar pe termen mai lung prevad ca livrarea are loc la o data ulterioara zilei urmatoare si au o durata mai mare, de regula intre o luna si un an.

In concluzie, pornind de la o prevedere de aplicabilitate generala in Regulamentul 943 privind posibilitatea incheierii tranzactiilor bilaterale negociate direct pe termen lung, ANRE propune o definitie excesiv de restrictiva a acestor tranzactii, in lipsa unor prevederi corelative in Regulamentul 943 si in conditiile in care Comisia Europeana propune la randul sau o definitie mult mai larga a acestor tranzactii.

Ulterior, Guvernul, prin OUG nr. 74/2020 avanseaza o noua interpretare discretionara a prevederilor Regulamentului 943, prin aplicarea derogarii privind contractele bilaterale negociate direct doar in cazul producatorilor care opereaza instalatii puse in functiune dupa 1 iunie 2020, chiar daca Regulamentul 943 nu conditioneaza incheierea tranzactiilor negociate direct de data punerii in functiune a instalatiilor producatoare de energie electrica sau de calitatea de producator a participantilor care realizeaza astfel de tranzactii.

De altfel, contrar afirmatiilor ministrului economiei privind punerea in acord a Legii nr. 123/2012 cu prevederile Regulamentului 943, observam ca nota de fundamentare la OUG nr. 74/2020 mentioneaza la Sectiunea „Conformitatea prezentului act normativ cu legislatia comunitara in cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare” ca OUG nr. 74/2020 nu se refera la acest subiect, altfel spus ca Regulamentul 943 nu a fost luat in considerare in contextul procesului de adoptare a OUG nr. 74/2020.

ii. Riscul incalcarii legislatiei concurentei si a unor tratate internationale

In plus fata de riscul de incalcare a legislatiei comunitare, acordarea derogarii de la Art. 23 alin. (21) doar producatorilor si exclusiv cu privire la energia electrica provenita de la capacitati de productie puse in functiune dupa data de 1 iunie 2020, risca totodata sa fie calificata ca reprezentand o masura discriminatorie si contrara prevederilor Legii concurentei, care interzic de principiu orice actiuni sau inactiuni ale autoritatilor care restrang, impiedica sau denatureaza concurenta prin stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitatea intreprinderilor.

Conform Notei de fundamentare precum si a Expunerii de motive la proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 74/2020, Consiliul Concurentei a transmis adresa nr. 6159/2020 in procesul de avizare. Fara a cunoaste continutul acestei adrese dar avand in vedere adoptarea OUG nr. 74/2020, presupunem ca adresa sus-amintita a exprimat un punct de vedere favorabil al Consiliului Concurentei pentru modificarea Legii nr. 123/2012.

Totodata, este discutabila conformitatea OUG nr. 74/2020 cu prevederile numeroaselor tratate bilaterale pentru promovarea si sprijinirea reciproca a investitiilor incheiate de Romania („TBI”). Astfel, chiar si dupa adoptarea Legii nr. 18/2007 de aprobare a incetarii valabilitatii TBI incheiate de Romania cu statele membre UE, Romania este parte in continuare a numeroase TBI cu state din afara UE, ai caror resortisanti detin investitii in sectorul energetic din Romania si care ar putea fi tentati sa conteste prevederile OUG nr. 74/2020 din perspectiva incalcarii prevederilor TBI, precum principiul tratamentului just si echitabil asumat de statul roman fata de investitori prin TBI relevante.

De asemenea, Romania este si parte semnatara a Energy Charter Treaty, conventie care contine la Art. 10 prevederi similare TBI cu privire la obligatia statelor de a acorda un tratament just si echitabil investitorilor in sectorul energetic si de a evita adoptarea de masuri nerezonabile sau discriminatorii care sa impiedice administrarea, mentenanta, folosinta, exercitarea linistitei posesii sau a dispozitiei cu privire la investitiile in sectorul energetic protejate prin tratat.

Cele de mai sus reprezinta cateva motive care pot justifica chestionarea conformitatii modificarilor aduse la Legea nr. 123/2020 cu dreptul comunitar, dreptul national privind concurenta precum si conventiile internationale privind promovarea si protejarea investitiilor, la care Romania este parte.

In contextul in care participantii la piata angro din Romania solicita de ani de zile introducerea unor derogari la obligatia de tranzactionare centralizata a energiei electrice, in scopul flexibilizarii tranzactiilor iar Regulamentul 943 raspunde in parte acestor solicitari prin acordarea unei derogari generale privind contractele de furnizare pe termen lung, derogarile extrem de restrictive adoptate prin OUG nr. 74/2020 par sa fi fost facute in fuga si aparent sunt lipsite de fundament, actul normativ neavand o motivare satisfacatoare nici din perspectiva urgentei si nici a sferei restranse de aplicare a derogarilor acordate.

Ramane de vazut daca, in urma dezbaterilor parlamentare, a furnizarii avizelor si rapoartelor necesare de catre comisiile de specialitate implicate in procesul legislativ, proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 74/2020 va fi adoptat in forma publicata la Senat, va propune la randul sau modificari ale OUG nr. 74/2020 sau va fi respins de catre Parlament.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here