Autor: Miruna Suciu, Managing Partner Suciu Popa
Încă din 2020, Uniunea Europeană a stabilit anumite ținte de îndeplinit până în 2030, în ceea ce privește decarbonizarea. În acest context, reanalizarea si direcționarea investițiilor în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate a devenit o necesitate pentru mediul economic european.
In mod suplimentar, pandemia COVID-19 a accentuat nevoia de dezvoltare a proiectelor sustenabile într-un mod unitar, în special în domeniul energiei. În acest scop, Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 a stabilit anumite criterii, pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punct de vedere al mediului.
S-a argumentat că, pe baza unei astfel de armonizări, operatorii economici pot atrage mai facil fonduri la nivel transfrontalier.
Regulamentul menționează patru mari criterii în vederea stabilirii gradului de durabilitate al unei investiții din punct de vedere al mediului, respectiv:
-
Investiția contribuie în mod substanțial la unul sau mai multe dintre obiectivele de mediu, astfel cum acestea sunt stabilite de către Regulament;
-
Investiția nu prejudiciază în mod semnificativ niciunul dintre aceste obiective de mediu;
-
Investiția este efectuată în conformitate cu garanțiile minime prevăzute de Regulament;
-
Investiția respectă criteriile tehnice de examinare care au fost stabilite de către Comisie.
În vederea stabilirii criteriilor tehnice, Comisia are rolul de a pregăti și adopta acte delegate, primul act fiind adoptat în mod formal la data de 4 iunie 2021 și intrat în vigoare la începutul anului 2022.
La data de 2 februarie 2022, Comisia a aprobat al doilea act delegat, conform căruia, în anumite condiții, proiectele bazate pe energie nucleară si gaze naturale pot fi considerate investiții durabile, facilitând tranziția către energia verde.
Acordul politic a fost astfel definitivat la nivelul Uniunii Europene și reprezintă un prim pas important, actul urmând să fie adoptat oficial după ce traducerea lui în limbile Statelor Membre va fi disponibilă și va expira perioada în care pot fi formulate obiecții. Actul urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023.
Conform comunicatului oficial publicat de către Comisie, criteriile stabilite pentru acest tip de proiecte respectă politica europeană în materie de protecție a climei și mediului și promovează tranziția de la combustibilii fosili la un mediu neutru din punct de vedere climatic.
Argumentele invocate de către Comisie în susținerea gazelor naturale și energiei nucleare drept resurse de tranziție au creat disensiuni la nivel european, iar țări precum Austria sau Spania și-au exprimat în mod public opoziția. Au fost exprimate inclusiv opinii conform cărora, prin intermediul acestui act, Uniunea Europeană a renunțat la obiectivele sale, stabilite pentru anul 2030.
La rândul său, România și-a asumat anumite obiective în procesul de decarbonizare, în linie cu celelalte state europene. România are particularitatea însă că cele două surse de energie sunt semnificativ prezente în mixul său de energie.
În contextul noii politici europene, este de așteptat ca România să promoveze viitoare inițiative legislative în vederea facilitării investițiilor, inclusiv în domeniul gazelor naturale sau al energiei nucleare.
Una dintre aceste inițiative vizează zona de exploatare a gazelor din largul Mării Negre (zona off-shore), dar și alte exploatări de gaze naturale, a căror dezvoltare, în contextul anterior, era pusă sub semnul întrebării. În cazul acestor proiecte, este de așteptat o intensificare a investițiilor private, cărora le va reveni un rol, cu siguranța, mai important decât până acum.
Condițiile cărora vor fi supuse proiectele, pentru a se califica drept investiții durabile, vizează în principal următoarele direcții:
-
Pentru investițiile în sectorul gazelor naturale, activitățile trebuie să contribuie la tranziția de la producția pe bază de cărbune către energia regenerabilă;
-
Pentru investițiile în sectorul gazelor naturale, dar și cel nuclear, activitățile trebuie să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică;
-
Pentru investițiile în sectorul nuclear, activitățile trebuie să îndeplinească anumite cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu.
Prin noile norme se introduce, de asemenea, o mai mare transparență, prin stabilirea unor obligații de informare a investitorilor, care vor permite ca aceștia să poată lua decizii de investiții în cunostință de cauză.
