GUEST WRITER Popovici Nițu Stoica & Asociații: Infrastructura critică, sectoare esențiale, angajați cheie

Material realizat de Mihaela Ion, Partner & Vanessa Nistor, Senior Associate

În contextul instituirii stării de urgență pe teritoriul României și măsurilor dispuse prin Ordonanțele militare se conturează din ce în ce mai mult 3 concepte: infrastructura critică, sectoare esențiale, angajați cheie.

De ce devin toate aceste 3 concepte esențiale?

Cu cât ne apropiem de un număr al cazurilor ce ar impune conform autorităților măsuri suplimentare de protecție și evitare a răspândirii virusului există pe de o parte riscul închiderii și altor activități – în special a celor care nu sunt considerate esențiale în contextul dat și pe de altă parte necesitatea asigurării cadrului necesar pentru desfășurarea activităților derulate în domeniile esențiale.

Dacă ne uitam în alte țări în care au fost deja listate sectoarele esențiale vedem că sunt incluse aici nu doar sectoarele din rândul cărora fac parte infrastructurile critice naționale (ICN) dar și alte sectoare considerate vitale.

  • Dacă ne uităm la Spania (Decretul 10/2020) vedem în lista societăților esențiale societățile ce furnizează bunuri și servicii de primă necesitate (alimentație, alimentație pentru animale, băuturi, medicamente, produse igienice, medicamente și produse sanitare), restaurantele ce au serviciu de furnizare la domiciliu, societățile care produc sau distribuie produsele necesare pentru prestarea serviciilor medicale, serviciile poștale, servicii de salubritate servicii de telecomunicații, servicii de curățenie, societățile de distribuție/societățile implicate pe lanțul care asigură așa numitul coridor medical, servicii de transport mărfuri și persoane, avocații, procurorii, notarii, serviciile financiar bancare, servicii de cercetare etc.
  • Daca ne uitam în Italia, aici au fost incluse în categoria de sectoare esențiale 80 de sectoare[1] printre care: sectorul de producție agricolă, fermele, extracția petrolului/cărbunelui, industria alimentară și de băuturi, fabricarea de articole textile tehnice și industriale, fabricarea de materiale plastice, fabricarea de produse chimice, fabricarea de aparatură medicală, furnizarea de utilități, furnizorii de utilaje pentru industria de producție carton și material plastic, servicii funerare, echipamente de protecție, serviciile de inginerie civilă, reparația și întreținerea autovehiculelor, furnizarea de materii prime agricole, comercializarea angro de produse alimentare, servicii de transport, servicii de telecomunicații, serviciile financiar-bancare, servicii de cercetare, servicii de asistență medicală și socială, reparații de computere și alte echipamente periferice etc.
  • În Ungaria a fost pregătită o lista de 140 de societăți considerate vitale, esențiale în contextul pandemiei COVID-19. Sunt incluse aici societăți active din domeniul energiei, telecomunicații, transport, sănătate, alimentar. Potrivit Guvernului Ungar, acestea pot trece oricând sub controlul statului.

I. Cum este în România? Care sunt sectoarele esențiale?

Ce este infrastructura critica naționala (ICN), ce implică aceasta?

OUG 98/2010 definește larg noțiunea de ICN incluzând aici orice element/sistem care este esențial pentru menținerea funcțiilor vitale ale societății, a sănătății, siguranței, securității, bunăstării sociale ori economice a persoanei și a cărei perturbare/distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel național. Față de caracterul esențial al ICN, consecința directă a încadrării în aceasta categorie este obligația de a asigura continuitatea funcționarii. Astfel, este necesară protecția infrastructurilor critice (PIC).

Care sunt sectoarele esențiale?

OUG 98/2010 stabilește în cuprinsul Anexei 1 aceste sectoare. Menționam aici:

  1. Sectorul Energetic
    Energie electrică, inclusiv nuclear-electrică – capacități şi instalaţii pentru producere, depozitare/stocare, reţele de distribuţie şi transport; Petrol şi derivate petroliere – capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale; Gaze naturale şi derivate din gaze naturale – capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale; Resurse minerale.
  2. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
    Sistemele, reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice; Sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice; Infrastructuri de securitate informatice; Sistemele şi reţelele de comunicaţii pentru cifrul de stat; Infrastructuri de emisie radio-tv; Servicii poştale la nivel naţional.
  3. Apă, păduri şi mediu
    Furnizarea de apă potabilă şi canalizare; Controlul calitativ şi cantitativ al apei; Protecţia mediului înconjurător; Protecţia fondului forestier şi cinegetic.
  4. Alimentaţie şi agricultură
    Producţia şi furnizarea de hrană, asigurarea securităţii şi siguranţei alimentelor.
  5. Sănătate
    Asistenţa medicală şi spitalicească; Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice; Biolaboratoare şi bioagenţi; Servicii de urgenţă medicală şi transport sanitar.
  6. Securitate naţională
    Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţă naţională; Frontiere, migraţie şi azil, Industria naţională de securitate, capacităţi şi instalaţii de producţie şi depozitare; Situaţii de urgenţă; Justiţie şi penitenciare.
  7. Administraţie
    Administraţia publică.
  8. Transporturi
    Transportul rutier; Transportul feroviar; Transportul aerian; Transportul naval.
  9. Industrie
    Producţia, procesarea, depozitarea şi utilizarea substanţelor chimice şi materialelor nucleare şi radioactive; Conductele de produse/substanţe chimice periculoase.
  10. Spaţiul cosmic şi cercetare
  11. Financiar-bancar
    Taxe şi impozite; Asigurări; Bănci; Bursa de valori; Trezorerie şi sisteme de plăţi.
  12. Cultură şi patrimoniu cultural naţional
    Instituţii publice de cultură; Protejarea patrimoniului cultural naţional.

Cine implementează/coordonează activități din PIC?

Ministerului Afacerilor Interne (MAI) prin Centrul National de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice.

Există o listă a societăților declarate ICN?

Nu, însă fiecare societate desemnată drept infrastructură critică este informată prin o notificare în acest sens calificată secret de stat.

Ce trebuie să facă proprietari/administratorii ICN?

Printre altele să desemneze un ofițer de legătură pentru securitatea ICN, să elaboreze un plan de securitate operațională (PSO) ș să-l transmită spre avizare autorităților publice responsabile.

În plus, în contextul pandemiei COVID-19, MAI a emis o serie de recomandări pentru evitarea situației infectării cu COVID-19 în cadrul ICN care ar conduce la afectarea funcționalității acestuia. În acest sens, în stabilirea planului de continuitate/proceduri trebuie sa se tina cont de modul de transmitere a COVID, astfel:

  1. În vederea evitării apariției situațiilor în care mare parte din personal este obligat să stea în autoizolare după contactul, la locul de muncă, cu un caz confirmat de infecție cu coronavirus, planul de continuitate sau, în absenta acestuia, procedurile adoptate la nivelul fiecărei instituții în timpul epidemiei de Covid-19 trebuie să țină cont de modul de transmitere și de definiția contactului apropiat. Astfel:
    • Până în acest moment este stabilit ca Sars-Cov-2 este transmis de la persoană la persoană printr-un contact apropiat cu un individ infectat, simptomatic în principal prin picături respiratorii și contact direct/indirect cu secreții;
    • Contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanta mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;
    • În aceeași încăpere (ex. birou, sala de ședințe) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute si la o distanta mai mica de 2 m.
  2. Managementul instituțiilor strategice/infrastructurilor critice trebuie să țină cont de aceste aspecte și să planifice modul de lucru astfel încât acestea să aibă cat mai puține șanse să se întâmple. Aici se includ și aspecte legate de interacțiunea între turele 1,2,3 si 4 de lucru, la intrarea si ieșirea din tură.
  3. Dacă prin respectarea procedurilor de izolare în vigoare se ajunge la afectarea funcțiunilor esențiale ale instituțiilor strategice/infrastructurilor critice, contacții apropiați ai unui caz confirmat pot fi izolați la locul de muncă, în condițiile în care:
    • vor purta permanent mască schimbata la intervale de timp adecvate;
    • vor reduce la minim în timp contactul cu alte persoane și vor păstra distanța de siguranță între persoane adică mai mult de 1,5 – 2 metri, preferabil vor lucra în cameră individuală;
    • vor reduce la minim utilizarea în comun a unor echipamente sau aparate (ex. tastatura, imprimanta, telefon etc.), precum și a toaletelor comune;
    • vor respecta toate procedurile legate de decontaminarea mâinilor, dezinfecția suprafețelor pe care le ating etc.;
    • dacă se pozitivează testele de diagnostic al infecției, vor respecta procedura oficială în vigoare pentru cazurile pozitive;
    • personalul de curățenie care deservește zona de autoizolare (mai ales toaleta) să fie instruit în vederea tehnicii de curățenie/dezinfecție a suprafețelor și să poarte echipament de protecție adecvat, mai ales în zona de grup sanitar unde există riscul de stropire (mască, ochelari, halat de unică folosința, mânuși menajere, botoși).

II. Angajați cheie?

Pentru moment sunt desemnați angajați cheie pentru care se aplica regulile de mai sus cei stabiliți prin:

  1. Ordonanța 30/2020: angajaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu, din unităţile de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice;
  2. Ordonanța 36/2010 – cadrele militare;
  3. Ordonanța 29/2020 – notarii, avocații, executorii – pentru care este prevăzută expres obligația de a derula activitatea inclusiv pe durata stării de urgență.

III. Important. Concluzii. 

  1. Societățile care își doresc să rămână active/să își poată continua activitatea inclusiv în contextul interzicerii activităților non-esențiale trebuie sa verifice în primul rând daca sectorul în care activează este unul esențial sau daca activitatea sa este una care asigură funcționarea unui sector esențial.

    În măsura în care societatea activează în aceste domenii conexe sectoarelor esențiale ar trebui făcute demersuri pentru includerea acestora într-o eventuală listă a sectoarelor esențiale. Devin importante în acest sens argumentele care susțin caracterul esențial al activității în contextul pandemiei COVID-19.

  2. Societățile din sectoare esențiale trebuie să își pregătească planuri de asigurare a continuității & să identifice masurile necesare pentru asigurarea acesteia.

    Mai precis, societățile trebuie să identifice si care sunt toți acei (i) furnizori cheie absolut necesari pentru a putea asigura continuitatea activității și efectuarea demersurilor necesare pentru includerea acestora în sectoarele suport aferente sectoarele esențiale (ii) angajați cheie absolut necesari pentru asigurarea continuității activității esențiale.


[1] https://www.asianlogistics.net/en/covid-19-italy-shutdown-of-all-non-essential-production-activities/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here