GUEST WRITER JGV & Asociații | Cristina Roșca: Prescripția răspunderii penale. Strategii de prevenție și evitare a încălcării dreptului la judecarea echitabilă și într-un termen rezonabil a cauzei (ART. 6 CEDO)

Accesul liber la justiție este consacrat, ca drept cetățenesc fundamental, atât de către CEDO, cât și prin Declarația Universală a Drepturilor Omului ori prin Constituția României. Astfel, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Printre drepturile omului se numără și dreptul la un proces echitabil, într-un termen rezonabil. Aici lucrurile devin problematice în România.

Ceea ce îmi atrage atenția, în mod accentuat, este limita de respectare a acestui drept. Limitele dreptului la un proces echitabil iau naștere odată cu formarea dosarului și se pot întinde până la momentul în care este soluționat.

Ce se întâmplă în cazul în care este încălcat dreptul la judecarea unui proces în mod echitabil și într-un termen rezonabil și mai ales de ce se întâmplă acest lucru, sunt întrebări ce m-au determinat să analizez cauzele, dar în special efectele juridice ca urmare a unor astfel de situații.

Dosare penale – de 5 ani în fază incipientă de cercetare

Un exemplu clar de încălcare a dreptului la un proces echitabil, pe care orice avocat dorește să îl prevină, constă în intervenirea prescripției răspunderii penale. România nu ar fi la primul caz de acest gen în care este obligată la plata daunelor morale pe considerente care țin de intervenirea prescripției răspunderii penale în dosare ce au ca obiect prejudicii create în urma accidentelor rutiere, în care se judecă deopotrivă latura penala și latura civilă. Așadar, chiar dacă sunt puține cazuri de genul acesta soluționate de CEDO, nu înseamnă ca ele nu există.

Concret, există situații în care dosare penale înregistrate de ani de zile (4, 5 ani de la data producerii accidentului rutier sau a săvârșirii actului de malpraxis) pe rolul organelor de cercetare penală se află, chiar și după atâția ani, în fază incipientă (audiere martori, expertize tehnice judiciar). Astfel de cazuri au ieșit cu certitudine din sfera legală ori din limitele dosarelor judecate în mod echitabil și într-un termen rezonabil.

Vătămat audiat după trei ani de la producerea accidentului

La data de 17 octombrie 2017, un bărbat a fost lovit de o mașină în timp ce se plimba cu soția pe trotuar. Din acea zi, poliția a început ancheta. După două luni, s-a aprobat cererea de studiere a dosarului persoanei vătămate. Prima informație primită din partea organului de cercetare penală a fost aceea că sunt în lucru dosarele din 2014. Adică erau în urmă cu trei ani față de ceea ce se întâmpla în prezent.

În luna martie 2018 agentul de poliție dispune expertiza medico-legală în cauză. Între timp persoana vătămată trecuse prin 18 intervenții chirurgicale. După alte 6 luni, se solicită o foaie de observație, de către serviciul medical, urmând ca aceasta să fie primită din partea poliției, după alte 6 luni.

În primăvara anului 2019, serviciul medical solicită poliției, data corectă a producerii accidentului, din eroare fiind trecut în ordonanță o altă zi decât cea în care a avut loc accidentul. La intervenția persoanei vătămate prin reprezentanții convenționali, au fost trimise în ziua solicitării datele corecte. La o săptămână, acestea au fost restituite motivându-se că nu pot primi aceste date întrucât în această fază procedurală corespondența are loc doar între serviciul medical și poliție. După 3 luni au fost comunicate de către poliție datele corecte solicitate.

Organul de cercetare penală, înlocuit după zeci de plângeri formulate de JGV și Asociații

La sfârșitul lui 2019 s-a comunicat raportul de expertiză și au fost audiați cei doi șoferi implicați în accident.

În ianuarie 2020 este chemată persoană vătămată să dea declarație în dosar. Mai exact, după 3 ani de la data producerii accidentului.

La mijlocul lunii februarie 2020 se stabilesc obiectivele expertizei tehnice auto.

La sfârșitul lunii mai 2020, dosarul este tot la poliție, nefiind efectuată adresa către expert pentru a se întocmi expertiza tehnică.

În tot acest timp s-au efectuat cereri, sesizări și plângeri, însă modul lent de acționare a autorităților nu s-a schimbat. În cele din urmă a fost schimbat organul de cercetare pentru modul necorespunzător în care a administrat dosarul. Toate acestea după lungi demersuri făcute de echipa JGV&ASOCIAȚII.

Dreptul de judecare a cauzei în mod echitabil, încălcat și în dosarele de malpraxis

Un alt caz vizează dosarele penale care au ca obiect actele medicale de malpraxis. Plângerile penale au fost formulate din anul 2015. Abia în luna iunie 2020 a avut loc audierea martorilor. Organele de urmărire penală au avut însă nevoie de cinci ani să adune la dosar actele medicale puse la dispoziție de spitale. În tot acest timp, n-au primit decât 5 in 200 de expertize făcute în cauză.

Sunt convinsă că principalele cauze care conduc la nesoluționarea procesului în mod echitabil și într-un termen rezonabil, conform art. 6 din CEDO, sunt generate de pasivitatea și/sau aglomerarea autorităților.

Din aceste cauze, persoanele vătămate sunt prejudiciate pentru că o dată cu trecerea timpului intervine prescripția răspunderii penale, procesul penal încetează și o dată cu acesta și dreptul persoanelor vătămate de a-și exercita dreptul de a solicita sau primi despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

Raport CEDO. Cauze contra României

JGV&ASOCIATII a stabilit numeroase strategii de evitare și prevenire a acestor situații, măsuri menite să protejeze clienții în astfel de cazuri.  Una dintre ele este invocarea deciziei CEDO în cazul Dragomir vs. România. Este exemplul perfect de încălcare a articolului 6 din Convenție, în sensul că procesul nu a fost soluționat într-un mod echitabil și într-un termen rezonabil.

Cauzele la care facem referire nu au fost și nu sunt cauze complexe. Urmărirea penală a constat în luarea de declarații, dispunerea unui raport de expertiză. Timpul foarte îndelungat în care s-a răspuns solicitărilor din dosare, după 6 luni, 1 sau 3 ani de la producerea accidentului sau a actului de malpraxis sunt întârzieri fără justificare. Întârzierile excesive și nejustificate sunt cauza stării de pasivitate a organelor de cercetare penală, persoanele vătămate neavând vreo contribuție în producerea acestui rezultat.

În cauza Dragomir vs. România a intervenit prescripția răspunderii penale, a încetat procesul penal, iar împotriva suspectului nu s-a luat nicio măsura penală. Această hotărâre, bazată pe trecerea timpului, a atras și încălcarea dreptului la judecarea în mod echitabil a cauzei și într-un termen rezonabil. Astfel, încetarea urmăririi penale și neexaminarea pretențiilor civile sunt imputabile autorităților, cauzate de întârzieri excesive în procedura care a antrenat intervenția prescripției, statuează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în acest caz.

Potrivit unui raport al CEDO, în perioada 1959-2019 au fost anchetate 1.496 de hotărâri și decizii în cauzele contra României. Dintre acestea, în 1.329 de cazuri s-a decis violarea unor drepturi și libertăți fundamentale.