Autor: Cătălin Pop, Avocat Iordăchescu & Asociații
Una dintre problemele majore cu care se confruntă România în lupta cu noul Coronavirus constă în nerespectarea măsurilor impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii acestui virus, pornind de la purtarea (corectă) a măștii de protecție, până la păstrarea unei distanțe sigure față de ceilalți, mai ales în spațiile publice. Astfel, multe persoane ajung să fie infectate datorită faptului că cei din jurul lor, în spații publice închise, cum ar fi un magazin alimentar, un autobuz sau un avion, nu poartă masca de protecție corect sau nu o poartă deloc, sau de persoane care, deși prezintă simptome specifice acestui virus, nu rămân la domiciliu și nu se tratează, posibilitățile și cauzele infectării altora putând fi desigur foarte variate.
În urma infectării, între persoanele infectate și cei care le-au infectat, pot apărea dispute juridice, în sensul în care persoanele infectate pot porni acțiuni civile împotriva celor care i-au infectat, urmărind obținerea unor despăgubiri. Nu în fiecare situație însă persoana infectată va avea câștig de cauză.
Despăgubiri vs apărări în disputa dintre persoanele infectate și cei care i-au infectat
Aceste raporturi/dispute juridice au la bază răspunderea civilă delictuală. Potrivit dispozițiilor art. 1357 Cod civil, autorul unui prejudiciu rezultat în urma unei fapte ilicite, săvârșite cu vinovăție, răspunde pentru cea mai ușoară culpă și este obligat să repare acel prejudiciu. Prin urmare, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, este necesar ca persoanele infectate să poată dovedi că acest lucru se datorează nerespectării de către o anumită persoană a măsurilor de protecție impuse de autorități, această nerespectare constituind faptul ilicit cauzator al prejudiciului. Mai departe, este necesar a se dovedi că persoana care a infectat a acționat cu vinovăție în comiterea faptului ilicit. Acest aspect nu ridică probleme în condițiile în care atât situația de pandemie generată de noul Coronavirus cât și măsurile impuse de autorități și obligativitatea respectării acestor măsuri sunt notorii. Prin urmare, o persoană care ajunge să îi infecteze și pe alții nu se poate apăra susținând că nu a cunoscut aceste măsuri sau nu a prevăzut efectul nerespectării lor. La rândul său, prejudiciul suferit de către cel infectat este evident, constând în îmbolnăvirea persoanei în cauză cu un virus deosebit de periculos și contagios, la care se pot adăuga și alte prejudicii colaterale, de la caz la caz. În temeiul acestui prejudiciu, și având în vedere dispozițiile art. 1387 Cod civil, o persoană infectată de către o alta care nu a respectat măsurile luate de autorități pentru combaterea Coronavirusului poate pretinde de la aceasta din urmă despăgubiri care să cuprindă, printre altele, veniturile nerealizate în perioada în care a avut nevoie de îngrijiri medicale, cheltuielile aferente îngrijirilor medicale primite și, dacă este cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viață ale celui păgubit, precum și orice alte pagube materiale.
Chiar mai mult, pot fi acordate despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială, iar în cazul nefericit al survenirii unui deces din această cauză, moștenitorii ce erau în întreținerea defunctului pot cere despăgubiri în raport de cheltuielile de îngrijire a sănătății decedatului înainte să moară, cheltuieli de înmormântare sau despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de decesul persoanei infectate cu Coronavirus care nu a respectat măsurile impuse de autorități privind combaterea răspândirii Covid-19, cum ar fi autoizolarea sau carantina.
Pe de altă parte însă, în funcție de împrejurările în care s-ar fi produs prejudiciul, persoana care infectează pe alții cu noul Coronavirus, se poate apăra din diferite perspective, urmărind să demonstreze fie lipsa de vinovăție în răspândirea virusului și deci neantrenarea răspunderii civile delictuale în ceea ce o privește, fie netemeinicia pretențiilor civile/despăgubirilor solicitate de către cel infectat. Cu titlu de exemplu, ne putem imagina situația în care victima infectării se expune în mod asumat riscului de a fi infectată când aceasta ar apostrofa verbal sau chiar și fizic persoana care nu ar purta mască, într-un spațiu proxim neadecvat, apropiindu-se prea mult și cu bună știință de cel infectat.
