Material realizat de Silviu Cipu, Associate
Instaurarea încrederii în mediul online este esențială pentru dezvoltarea economică și socială. Lipsa încrederii, datorată în special unei lipse a securității juridice percepute de public, determină consumatorii, întreprinderile și autoritățile publice să ezite în efectuarea de tranzacții pe cale electronica, de transmitere a documentelor și în adoptarea de noi servicii.
Acesta a fost una din principalele probleme pe care Uniunea Europeană a încercat să o submineze odată cu accelerarea și participarea tehnologiei în mediul de business și în raporturile dintre operatorii economici.
În acest sens a fost adoptat la nivelul Uniunii Europene REGULAMENTUL (UE) NR. 910/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă prin care a fost recunoscut la nivelul fiecărui stat european posibilitatea de a semna electronic documente, dându-le acestora valența unor înscrisuri olografe.
Ce este este semnatura electronică? Potrivit Legii nr. 455 din 2001 privind semnătura electronică aceasta este reprezentată de date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare. Această semnatură este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Pentru a fi valida, semnătura electronică trebuie să aibă un certificat digital și să fie generată de un dispozitiv securizat de creare a semnăturii. Certificatul digital este eliberat doar de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
Însă în cazul în care un operator economic nu deține un astfel de dispozitiv pentru semnarea electronică a documentelor, poate să împuternicească o persoană (contabil, avocat, consilier juridic) sau un alt operator economic care să semneze în numele și pe seama lui respectivele documente și să le depună în fața autorității competente.
Tot mai multe instituții naționale care erau copleșite de recepționarea și transmiterea documentelor, verificarea semănturii olografe și verificarea identității titularului semnăturii au adoptat acest sistem digital și permit petenților să depună cererile, împreună cu documentele atașate semnate eclectronic, printr-o platformă online, unde semnarea documentelor poate fi verificată cu ușurință.
Printre instituțiile care au adoptat posibilitatea depunerii cererilor prin intermediul semnăturii electronice se numară următoarele:
- ONRC – Oficiul Național al Registrului Comerțului – pentru înmatricularea unei societăți sau pentru înregistrarea mențiunilor;
- ANAF- Agenția Națională de Administrare Fiscală – pentru depunerea declarațiilor în Spațiul Privat Virtual;
- ITM – Inspectoratul Teritorial de Muncă – pentru înscrierea în REVISAL;
- SICAP (fostul SEAP) – Sistemul electronic de achiziții publice – pentru participarea la licitații publice;
- Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri – doar pe perioada existenței stării de urgență, în vederea eliberării CERTIFICATELOR DE SITUAȚIE DE URGENȚĂ;
- AJOFM – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă – pentru depunerea cererii pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj;
- OCPI – Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară;
Mai mult decât atât, utilizarea semnăturii electronice a crescut odată cu instaurarea stării de urgență prin Decretul Președintelui României din 16.03.2020, întrucât, instituțiile de stat, au restrâns, daca nu, au eliminat, programul cu publicul. În această situație, singura posibilitate prin care persoanele își mai pot exercita drepturile în fața autorităților statului sau depune anumite cereri este reprezentată de semnarea tuturor documentelor prin intermediul semnăturii electronice.
Deși această masură este luată într-o situație de excepție, aceste practici sunt des întâlnite în state din afara Uniunii Europene unde tot mai multe instituții înteleg să se folosească de această alternativă la birocrația impusă de vechile sisteme.
Cel mai probabil, în viitor, semnarea și transmiterea documentelor în format electronic va reprezenta regula la nivelul instituțiilor române, iar depunerea unei cereri în formă letrică va deveni excepția.
