GUEST WRITER Firon Bar-Nir: Decesul asociatului din societatea cu răspundere limitată. În ce condiții se transmite calitatea de asociat prin succesiune și alte clarificări importante

Autori: Alina Moldovan, Managing Partner & Ana Zagor, Senior Associate

Sediul materiei

Legea societăților nr. 31/1990 (Legea 31) reglementează transmiterea părților sociale prin succesiune în cadrul articolelor 202 și 209.

Este sau nu este necesar acordul expres al asociaților pentru transmiterea calității de asociat către moștenitorii asociatului defunct?

Conform prevederilor art. 202 alin. (2) “transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social”.

În considerarea caracterului intuitu personae al societății cu răspundere limitată este instituită regula conform căreia transferul de părți sociale către persoane terțe este permis doar în situația unui acord al asociaților obținut cu o majoritate calificată.

Conform art. 202 alin. (3) În cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat.

Într-o primă interpretare a prevederilor art. 202 alin. (3) putem deduce faptul că, atâta timp cât nu este expres interzis în actul constitutiv al societății, calitatea de asociat se transmite moștenitorilor prin succesiune, ca o excepție de la regula majorității calificate cerută în cazul transferului de părți sociale către persoane terțe societății, conform alin. (2) al aceluiași articol.

Altfel spus, se poate interpreta că în lipsă de stipulație statuară contrară acordul asociaților cu privire la continuarea pactului societar cu moștenitorii se prezumă.

Întrucât, în mod evident, nu se pune problema negării drepturilor succesorale, în situația în care transmiterea calității de asociat este expres interzisă moștenitorii sunt îndreptățiți exclusiv la plata contravalorii părților sociale conform ultimului bilanț contabil aprobat.

Cu toate acestea, conform prevederilor art. 229: (1) “societățile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociați, când, datorită acestor cauze, numărul asociaților s-a redus la unul singur.

Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moștenitorii sau când asociatul rămas hotărăște continuarea existenței societății sub forma societății cu răspundere limitată cu asociat unic.

Reglementând excepțiile de la situațiile de dizolvare a societății, legiuitorul a prevăzut că, în situația în care în urma decesului unuia dintre asociați numărul acestora s-a redus la unul singur, societatea nu va fi supusă dizolvării dacă actul constituiv prevede posibilitatea de a continua cu moștenitorii. Cu alte cuvinte, pentru continuarea activității societății cu moștenitorii este necesar acordul expres al asociatului rămas, acord care nu se prezumă prin inexistența unei interdicții statuare.

Cu toate că în doctrină s-au conturat opinii1 conform cărora art. 202 alin. (3) se aplică în situația în care o societate cu răspundere limitată are mai mult de doi asociați și unul dintre ei moare iar art. 229 alin. (2) în situația în care o societate cu răspundere limitată are doi asociați și unul dintre ei moare, în considerarea caracterului intuitu persoane al societății cu răspundere limitată și al faptului că excepțiile sunt de strictă interpretare, considerăm că inexistența clauzei de interzicere a continuării activității cu moștenitorii în documentele statuare ale societății nu poate fi interpretată ca reprezentând un acord al asociaților în sensul transmiterii calității de asociat către moștenitori.

Cu alte cuvinte, având în vedere faptul că succesorii asociatului defunct sunt persoane terțe față de societate și asociații rămași, aceștia pot dobândi calitatea de asociați care vor deține părțile sociale ale defunctului exclusiv în situația în care există acordul asociaților rămași în societate.

Care este practica instanțelor judecătorești în materie și ce alte aspecte importante necesită clarificări?

Instanțele judecătorești par să confirme interpretarea de mai sus, reținând, în repetate rânduri, faptul că, în cazul decesului unuia dintre asociați, în lipsa clauzei de continuare cu moștenitorii în documentele statuare ale societății, prin moștenire nu se transmite și calitatea de asociat.2

Altfel spus, în cazul decesului unuia dintre asociați, dacă nu există în actul consitutiv clauza de continuare cu moștenitorii, aceștia din urmă dobândesc doar dreptul la contravaloarea părților sociale, iar nu și vocația de a dobândi calitatea de asociat.

În mod evident, dizolvarea societății nu este înlăturată prin simpla mențiune a clauzei de continuare cu moștenitorii în actele statuare. În lipsa dezbaterii succesiunii, respectiv în situația în care nu se poate stabili existența moștenitorilor, societatea este susceptibilă de dizolvare în contextul în care asociatul unic nu își manifestă dorința de a continua existența societății sub forma societății cu răspundere limitată cu asociat unic.3

În urma analizei jurisprudenței existente în materie, considerăm că se impune o clarificare și cu privire la situația societăților cu răspundere limitată înființate cu asociat unic, societăți în cazul cărora transmiterea calității de asociat către moștenitorii asociatului unic defunct nefiind, în mod evident, condiționată de existența unui acord manifestat prin introducerea clauzei de continuare cu moștenitorii în documentele statuare. După cum am subliniat anterior, motivul condiționării transmiterii calității de asociat către moștenitori de existența unui acord al asociaților derivă din caracterul intuitu personae al societății cu răspundere limitată, condiție care nu se mai justifică în situația existenței unui singur asociat, respectiv a unei manifestări unilaterale de voință și nu a unui acord de voințe care a luat naștere în parte din considerarea calităților persoanelor care au format acordul de voințe.

În sensul celor de mai sus este și interpretarea dată de către Curtea de Apel Ploiești, conform căreia articolul 229 din Legea nr. 31 nu reglementează ipoteza societății cu răspundere limitată cu asociat unic: În primul rând este de menționat faptul că, în cazul decesului unui asociat, transmiterea părților sociale se realizează pe cale succesorală către moștenitori […] din interpretarea gramaticală a articolului 229 din Legea 31, Curtea reține că decesul unuia dintre asociați constituie o cauză de dizolvare a societății cu răspundere limitată, în temeiul art. 229 alin. (1) numai în cazul în care numărul asociaților se reduce, astfel, la unul singur. Prin urmare, ipoteza vizată de legiuitor este cea a societăților cu răspundere limitată cu cel puțin 2 asociați, în care decesul unuia dintre asociați determină reducerea numărului asociaților societății la unul singur, și nicidecum ipoteza societății ce se înființează cu asociat unic.4

Un alt aspect care necesită clarificări este obligația societății de a plăti părțile sociale către succesori în situația în care aceștia nu au dobândit și calitatea de asociați ai societății.

Ne referim în mod special la situația societății cu răspundere limitată care în aplicarea prevederilor art. 229 alin. (2) intenționează să se reorganizeze sub forma societății cu răspundere limitată cu asociat unic, fiind, prin urmare obligată să plătească moștenitorilor contravaloarea părților sociale, conform prevederilor art. 202 alin. (3). De avut în vedere este faptul că cererea de înregistrare a mențiunilor referitoare la continuarea societății sub forma societății cu răspundere limitată cu asociat unic va fi respinsă în situația în care nu se va face dovada plății către successori de către societate a părților sociale transmise ca urmare a decesului și în lipsa depunerii certificatului de moștenitor pentru identificarea acestora.

Astfel cum a fost precizat în practica instanțelor judecătorești, “Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 202 alin. 3 teza finală, în ipoteza în care societatea nu continuă cu succesorii asociatului decedat, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori, conform ultimului bilanț contabil aprobat […] în acest context nu este relevantă împrejurarea că petentul nu a fost încunoștințat cu privire la dezbaterea succesiunii și la identitatea moștenitorilor asociatului decedat, această împrejurare nejustificând îndepărtarea de la aplicare a dispozițiilor exprese anterior citate.

Care este procedura necesară pentru înregistrarea transferului la Registrul Comerțului?

Din interpretarea Normelor Metodologice din 10 octombrie 2008 privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor astfel cum au fost aprobate prin Ordinul Ministrul Justiţiei nr. 2594/C din 10 octombrie 20085 înregistrarea mențiunilor privind transmiterea părților de interes/sociale prin moștenire legală sau testamentară se va efectua dacă în actul constitutiv s-a prevăzut clauza de continuare cu moștenitorii.

În practică, înregistrarea se poate face și în lipsa clauzei atâta timp cât se depune hotărârea asociaţilor rămași din care rezultă acordul de continuare cu moştenitorii și modificarea actului constitutiv în sensul inserării clauzei de continuare cu moștenitorii.

Care este soluția ideală care trebuie abordată în redactarea Actului Constitutiv?

În considerarea argumentelor expuse în prezentul și a practicii majoritare a instanțelor judecătorești, ne raliem opiniei conform căreia inexistența unei interdicții exprese a continuării cu moștenitorii nu poate fi interpretată acord de continuare și, în consecință, dobândirea calității de asociat de către moștenitorii asociatului defunct este supusă acordului expres al asociaților.

Mai mult decât atât, într-o interpretare gramaticală a prevederilor art. 202 înțelegem că alineatul (2) reglementează situația de excepție și condițiile în care este permis transferul părților sociale și către persoane din afara societății, excepție care nu este aplicabilă în cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune decât dacă se dispune altfel prin actul constitutiv. Cu alte cuvinte, prevederile alineatului (2) care permit transferul nu sunt aplicabile dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Per a contrario, pentru a fi permis transferul, actul constitutiv va trebui să dispună în acest sens.

În concluzie, în situația în care asociații convin că sunt de acord cu preluarea părților sociale de către moștenitorii partenerilor alături de care au fondat societatea, recomandăm inserarea acestui acord în documentele statuare ale societății.

Nu în ultimul rând, având în vedere diferențele de opinie și interpretare existente atât la nivel doctrinar cât și la nivelul practicii judecătorești, considerăm că se impune clarificarea textului legii de către legiuitor, astfel încât să fie eliminate confuzii și interpretări antagonice ulterioare.

1 Legea societăților comentată și adnotată – Sebastian Bodu, ediția 2017

2 Tribunalul București, Secția a VIa Civilă, Dosar 3218/2017, Sentința Civilă nr. 3218/19.09.2017

3Tribunalul București, Secția a Via Comercială, Dosar 856/04.02.2010, Sentința Civilă nr. 856/04.02.2010

4 Curtea de Apel Ploiești, Dosar 2661/2011, Decizia nr. 2661

5Art. 132 alin. (1) Pentru înregistrarea menţiunilor privind transmiterea părţilor de interes/părţilor sociale prin moştenire legală sau testamentară, dacă în actul constitutiv s-a prevăzut clauza de continuare cu moştenitorii, se prezintă, în original, şi, după caz:

– certificatul de moştenitor sau, după caz, hotărârea judecătorească definitivă care atestă această calitate şi întinderea drepturilor moştenitorului; hotărârea asociaţilor/ membrilor din care rezultă acordul de continuare cu moştenitorii;

– informaţiile din cazierul fiscal, în original;

– copii certificate de parte de pe actele de identitate ale noilor asociaţi/acţionari;

– declaraţia pe propria răspundere a succesorului privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru a deţine calitatea de asociat, în original;

– dovada privind plata tarifului legal de publicitate şi, după caz, a tarifului poştal, în original sau în copie certificată de parte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here