GUEST WRITER Filip & Company | Raluca Pușcaș, Partner & Diana Gavra, Senior Associate: Punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1150 privind intermedierea online – inițiative naționale și europene

Începând cu data de 12 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2019/1150 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online va fi direct aplicabil în România. Regulamentul stabilește noi reguli pentru platformele de intermediere online în relația cu întreprinderile (comercianții) care oferă consumatorilor bunuri sau servicii prin intermediul acestora.

Întrucât, cu excepția nulității pentru anumite situații specifice de nerespectare a regulilor legate de termeni și condiții, Regulamentul nu stabilește remedii propriu-zise pentru încălcare sau modalitatea în care va fi verificată respectarea prevederilor Regulamentului, stabilirea acestora revine fiecărui stat membru UE în parte.

La nivel național, având în vedere iminenta aplicare a Regulamentului, Consiliul Concurenței a supus recent consultării publice un proiect de Ordonanță de urgență privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului la nivel național. Consiliul oferă entităților interesate posibilitatea de a depune observații și propuneri cu privire la proiectul de act normativ până pe data de 3 iulie 2020. Un aspect important de avut în vedere în legătură cu acest proiect este faptul că introduce amenzi contravenționale de până la 1% (respectiv între 0,1% și 1%) din cifra de afaceri obținută de furnizorul de servicii de intermediere online din administrarea platformei online. Aceste amenzi pot fi aplicate inclusiv pentru nerespectarea cerințelor privind procedurile și termenele de modificare a termenilor și condițiilor încheiate de platforma online cu întreprinderile utilizatoare de servicii, sau a cerințelor privind restricționarea, suspendarea sau sistarea furnizării serviciilor de intermediere online.

Stabilirea unui regim sancționator raportat la cifra de afaceri presupune o atenție și mai sporită din partea platformei de intermediere online, pentru a nu se ajunge ca acest regim să descurajeze sau să oprească inovația și dezvoltarea de noi tehnologii în zona platformelor de comerț online, în special pentru platformele mici.

Cu toate acestea, Regulamentul nu impune statelor membre obligația de a stabili amenzi pentru a asigura respectarea obligațiilor ce rezultă din Regulament (preambul 46), ci doar ca măsurile adoptate la nivel național să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare. De exemplu, în UK, normele naționale de aplicare prevăd remedii de ordin privat pentru încălcare, și anume posibilitatea întreprinderilor utilizatoare de a solicita despăgubiri în instanță împotriva furnizorului de servicii de intermediere.

În România, o altă sancțiune principală ce va putea fi stabilită pentru încălcări de o gravitate mai redusă este cea a avertismentului, de exemplu pentru nerespectarea anumitor cerințe legate de conținutul termenilor și condițiilor, vizibilitatea identității comercianților pe platformă, sau cerințele legate de implementarea unui sistem intern de soluționare a reclamațiilor primite de la comercianți.

Alături de aceste sancțiuni, pentru a încuraja conformarea și remedierea, Consiliul Concurenței va putea impune și măsuri comportamentale pentru furnizorul de servicii de intermediere.

La nivel european, Comisia Europeană a inițiat demersurile pentru pregătirea unui ghid care să sprijine platformele de intermediere în implementarea cerințelor de transparență cu privire la ierarhizarea bunurilor și serviciilor oferite de comercianți în platformă. Comisia a finalizat procesul de colectare a informațiilor din partea entităților interesante prin intermediul unui studiu, urmând să anunțe un nou calendar legat de publicarea ghidului. Deși la acest moment nu este încă disponibilă o variantă preliminară a ghidului, potrivit Comisiei, acesta își propune să abordeze printre altele (i) detalierea principalelor concepte utilizate în cadrul Regulamentului în legătură cu această obligație, (ii) modul de punere în balanță a cerinței de transparență și prevenirea posibilității de manipulare cu rea-credință a ierarhizării, (iii) orientări practice în legătură cu modul în care pot fi prezentați principalii parametrii pe baza cărora este stabilită ierarhia, precum și (iv) identificarea unor bune practici din industriile relevante.

Având în vedere regimul sancționator propus la nivel național, platformele de intermediere online vor trebui în primul rând să stabilească dacă vor intra sub incidența acestui Regulament. Mai exact dacă constituie servicii ale societății informaționale, așa cum acest concept a fost conturat la nivelul Uniunii Europene și dacă serviciile oferite prin intermediul platformei au ca scop facilitarea inițierii tranzacțiilor directe între comercianți (întreprinderi utilizatoare) și consumatori. În cazul unui răspuns afirmativ, va fi importantă verificarea și eventual revizuirea termenilor și condițiilor, dar și a practicilor utilizate în relația cu întreprinderile care își oferă produsele sau serviciile prin intermediul platformei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here