GUEST WRITER | Eugen Tudose, Managing Associate | SUCIU POPA | Noi trenduri in jurisprudența CJUE in materia rectificarii bazei de impozitare a TVA. Valoare de precedent în cauzele fiscale în fața instanțelor române

In mai 2019, CJUE a pronunțat hotărârea din cauza C-127/18 A-PACK CZ s.r.o. vs. Odvolací finanční ředitelství prin care a stabilit că articolul 90 din Directiva 2006/112 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care prevede că persoana impozabilă nu poate efectua rectificarea bazei de impozitare în scopuri de TVA în caz de neplată totală sau parțială de către debitorul său a unei sume datorate în temeiul unei operațiuni supuse acestei taxe, dacă debitorul respectiv nu mai este plătitor de TVA. În speta, societatea cehă impozabilă în scopuri de TVA, a solicitat autorităților fiscale rambursarea sumei de aproximativ 21.000 de euro, ca urmare a unei rectificări a cuantumului TVA pentru creanțe neachitate de către debitoarea sa, care facuse obiectul unei proceduri de insolvență. Autoritățile fiscale cehe au limitat cuantumul solicitat de A-PACK CZ la aproximativ 1.600 de euro, pentru motivul că legea cehă aplicabila in materie de TVA nu ar permite să se efectueze o rectificare a cuantumului taxei dacă debitorul a încetat să fie persoană impozabilă.

CJUE a reținut că admiterea posibilității statelor membre de a exclude orice reducere a bazei de impozitare a TVA-ului este contrară principiului neutralității TVA, din care rezultă, printre altele, că, în calitatea sa de colector de taxe în contul statului, întreprinzătorul trebuie să fie degrevat în întregime de sarcina taxei datorate sau achitate în cadrul activităților sale economice, ele însele supuse platii TVA. Cauza este relevantă în România sub aspectul clarificării aplicării, prin prisma principiului neutralității fiscale, a dispozițiilor art. 287 din Codul Fiscal privind cazurile de ajustare a bazei de impozitare, având valoare de principiu.

Tot potrivit CJUE (Cauzele C-41/09 Comisia împotriva Ţărilor de Jos și CJUE C-465/03 Kretztechnik), principiul neutralităţii fiscale are în materia TVA o dublă semnificaţie: pe de o parte, constituie o expresie a principiului general al egalităţii de tratament și, pe de cealaltă parte, implică dreptul persoanei impozabile de a beneficia de exonerarea integrală la plata TVA aferentă bunurilor şi serviciilor pe care le-a achiziţionat pentru exercitarea activităţilor sale taxabile. Mecanismul de eficientizare și condițiile aplicării principiului deducerii integrale a TVA a fost analizat și în cauzele C-371/07 Danfoss A/S și Astrazeneca A/S și C-37/95 Ghent Coal Terminal NV.

Un alt principiu important analizat de CJUE în materie fiscală este acela al proporționalității măsurii fiscale în raport de scopul urmărit. Principiul proporţionalităţii obligă autorităţile publice să ia numai acele măsuri necesare pentru atingerea scopului urmărit. De exemplu, o măsură naţională care condiţionează, în esenţă, dreptul la scutire de la plata unei contribuţii de respectarea unor obligaţii de formă, fără a lua în considerare cerinţele de fond şi, mai ales, fără a verifica dacă acestea erau îndeplinite, depăşeşte ceea ce este necesar pentru a se asigura perceperea corectă a taxei (Cauza C 146/05 Collee analizată în Decizia ÎCCJ nr. 1424/2013, publică). Nu in ultimul rand, CJUE a subliniat în numeroase solutii date unor cauze fiscale și importanța principiul securității juridice si a principiului protecției încrederii legitime care rezulta in obligativitatea ca, pe de o parte, ca normele de drept să fie clare și precise și, pe de altă parte, ca aplicarea lor să fie previzibilă pentru justițiabili (cauza C‑676/17 Călin).

In opinia noastra, jurisprudența favorabilă a CJUE poate fi valorificată în cauzele pe rolul instanțelor naționale in mai multe moduri. Pe de o parte, prin invocarea directă înainte de pronunțarea hotărârii definitive, în virtutea efectului direct al dreptului european (hotărârea Van Gend en Loos din data de 5 februarie 1963) și a principiului preeminenței dreptului unional (consacrat prima dată prin hotărârea din cauza C- 6/1964 Flaminio Costa v. ENEL și care constă în aplicarea directă de către judecătorul naţional a dreptului european, lăsând neaplicată o normă internă ulterioară contrară, fără a solicita sau a aştepta eliminarea pe cale legislativă sau pe calea excepţiei de neconstituţionalitate). Pe de altă parte, jurisprudenta CJUE poate fi invocata chiar după pronunțarea hotărârii judecătorești definitive (i.e. după pronunțarea în recurs) prin mecanismul procesual special de revizuire – cale extraordinară de atac de retractare – consacrat de art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 [condițiile procesuale concrete pentru formularea unei astfel de cereri au fost tranșate prin Decizia Decizia ÎCCJ (Complet DCD/CAF) nr. 45/2017 (M. Of. nr. 386/23.05.2017)].

Suciu Popa este o firmă de top care oferă servicii avocatiale integrate, în toate ariile de practică de business. Asumându-și angajamentul de a face diferența pe piața juridică românească, echipa Suciu Popa aduce o plus-valoare clienţilor printr-o înțelegere profundă a nevoilor lor și prin implicarea substanțială a partenerilor si celorlalti avocati ai firmei. Echipa se bazează pe reputația solidă a partenerilor din firmă, construită pe parcursul celor 20 de ani de activitate în reprezentarea unor clienți importanți, incluzând investitori strategici și fonduri de investiții, corporații, autorități publice și instituții financiare internaționale, precum și într-unele dintre cele mai complexe tranzacții transfrontaliere, proiecte de investiții de referință și litigii cu miza importantă.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here