Autor: Eduard Iosif, Senior Associate
Desi nu mai sunt multe noutati de comunicat despre faptul ca pandemia de coronavirus a afectat puternic mediul de afaceri prin masurile impuse de catre autoritati, cresterea constanta a numarului de infectari din ultima perioada creeaza in mod direct inca un „layer” de riscuri asupra tuturor sectoarelor de business, atat cele supuse restrictiilor stabilite prin actele normative in vigoare (HoReCa sau transporturi) cat si cele a caror activitate a fost redusa din ratiuni economice.
O imbolnavire sau o suspiciune de imbolnavire a unui angajat impune in cele mai frecvente cazuri autoizolarea acestuia la domiciliu timp de minim 14 zile pentru a monitoriza simptomele si pentru a aplica, dupa caz, medicatia recomandata. Daca angajatorul isi desfasoara deja activitatea cu personal restrans, consecintele asupra activitatii pot fi dintre cele mai serioase, cu atat mai mult in situatia in care respectiva persoana este un angajat-cheie cu functii de coordonare sau supervizare.
Insa riscurile nu se limiteaza doar la exemplul general aratat mai sus, intrucat autoritatile din domeniul sanatatii publice recomanda si autoizolarea unei persoane calificate ca fiind „contact direct”, concept definit de catre Institutul National de Sanatate Publica astfel:
- persoana care locuieste in aceeasi gospodarie cu un pacient cu COVID-19;
- persoana care a avut contact direct neprotejat cu secretii infectioase ale unui caz de COVID-19 (de exemplu, in timpul tusei sau atingerea unor batiste cu mana neprotejata de manusa);
- persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)
- persoana care a avut contact fata in fata cu un caz de COVID-19 la o distanta mai mica de 2 m si cu o durata de minimum 15 minute;
- persoana care s-a aflat in aceeasi incapere (de exemplu, sala de clasa, sala de asteptare sau sala de sedinte) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute si la o distanta mai mica de 2 m;
- persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.
Avand in vedere enumerarea, credem ca este importanta evitarea de catre angajatori a unor situatii inechitabile, chiar abuzive, cauzate de interpretarea gresita de catre autoritati sau de catre angajati a definitiei contactului direct, in urma careia autoizolarea si concediul medical sunt decise fara temei. Prezentam urmatorul exemplu intalnit recent in practica noastra in care decizia de autoizolare nu ar putea fi considerata intemeiata si fata de care angajatorul ar putea dispune aplicarea unor sanctiuni legale:
- F. interactioneaza cu o persoana COVID-19 pozitiva in urma unei intalniri, fara a folosi niciun mijloc de protectie precum masca faciala;
- F. locuieste in aceeasi locuinta cu sora sa S. care, afland despre interactiunea lui F. cu persoana confirmata COVID-19 pozitiva, decide sa se autoizoleze timp de 14 zile, fara posibilitatea (sau cu posibilitatea redusa) de a lucra de la domiciliu, anuntand imediat angajatorul despre aceasta decizie;
- F. afla in urma testarii ca nu a contractat virusul in urma respectivei intalniri, situatie fata de care S. decide sa ramana totusi in autoizolare pana la sfarsitul perioadei de 14 zile.
Adaugam si completarea recenta cu privire la identificarea pacientilor cu COVID-19, conform Ordinului nr. 1819/27.10.2020 al Ministerului Sanatatii: „Pacientul pozitiv nu mai trebuie retestat RT-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu exceptia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvolta simptomatologie clar sugestiva. Daca retestarea totusi se petrece, un rezultat pozitiv in perioada de 90 de zile de la vindecare NU poate fi considerat o noua infectie, cu exceptia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvolta simptomatologie clar sugestiva.”
Ca urmare a faptului ca nu se mai poate considera o noua infectie daca un pacient este testat din nou pozitiv in perioada de 90 de zile de la vindecare, deducem ca definitiile de caz cu privire la contactul direct nu s-ar aplica in raport de persoanele care au interactionat cu acesti pacienti.
Mai mult, tot potrivit Institutului National de Sanatate Publica, orice persoana care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator si a respectat distantarea fizica nu poate fi considerata contact direct in urma interactiunilor cu un caz de COVID-19 dintre cele enumerate mai sus.
Avand in vedere toate cele expuse mai sus si pentru motivele pe care le-am prezentat, recomandam angajatorilor sa ia toate masurile ce se impun pentru stabilirea necesitatii si oportunitatii autoizolarii angajatilor considerati contacti directi, precum solicitarea de informatii justificative si efectuarea unei minime anchete interne.
