GUEST WRITER Dragne & Asociații: Dreptul administratorului special de a formula contestații în cadrul procedurii de faliment

Autori: Gabriel Paraschiv, Andreia Oana Dumitrescu

Dreptul administratorului special de a promova acțiuni împotriva măsurilor lichidatorului judiciar este deseori contestat în practica instanțelor de judecată, lăsând, astfel, fără protecție asociații și chiar societatea debitoare în cazul în care lichidatorul dispune măsuri în contra intereselor acestora.

Situația premisă pe care o avem în vedere este aceea în care administratorul special, contestă, în cadrul procedurii de faliment, în temeiul dispoziţiilor art. 59 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei), o măsură a lichidatorului judiciar, cum ar fi aceea de admitere a cererii de plată formulată de un creditor, solicitând admiterea contestaţiei şi desființarea măsurii prin înlăturarea obligației de plată.

Astfel, în situația în care un creditor formulează o cerere de plată prin care solicită lichidatorului judiciar să îi plătească o sumă de bani, apreciind că pretinsa creanță este certă, lichidă și exigibilă, iar cererea de plată a fost soluționată de către lichidator judiciar printr-un raport de activitate în sensul admiterii acesteia, administratorului special ar trebui sa îi fie recunoscut dreptul de a contesta aceasta măsură pentru a înlătura suma pentru care a fost admisă cererea de plată.

Aceeași problemă se pune și în cazul în care, la data formulării contestației societatea se afla, încă, în procedura de reorganizare sau în perioada de obsevație, iar ulterior se ia măsura trecerii la faliment.

Motivele pentru care administratorului special al debitorei ar trebui să îi fie recunoscut dreptul de a formula contestații împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar și după trecerea la faliment ar putea fi rezumate în următoarele paragrafe.

Administratorul special este un participant distinct în procedura insolvenței, iar situația ridicării dreptului de administrare a debitorului este expres reglementată de art. 56 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, care prevede că:

După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care îi conduce şi activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor/membrilor.

Or, una dintre atribuțiile administratorului special este de a formula „contestaţii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege”, în conformitate cu art. 56 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, care prevede:

Administratorul special are următoarele atribuţii: (…)

b) formulează contestaţii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege (…)”.

Dacă după trecerea la faliment mandatul administratorului special este redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor, acest lucru nu se poate realiza efectiv decât prin contestarea măsurilor luate de către administratorul judiciar față de debitoare.

În sensul celor de mai sus s-au mai pronunțat soluții în practica judiciară1, reținându-se că administratorul special poate formula contestații inclusiv împotriva măsurilor administratorului/lichidatorului judiciar, în virtutea art. 59 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, care stipulează că:

Debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.

O situație aparte, care nu ar trebui să ridice niciun fel de discuții în practică, este aceea în care la data formulării contestației nu era deschisă procedura generală a falimentului, societatea trecând la faliment ulterior, astfel că dreptul de administrare exercitat de administratorul special, nu era ridicat (chiar dacă ulterior, până la soluționarea definitivă a contestației acest drept de administrare dispare)2.

Art. 141 alin. (2) din Legea nr 85/2014 explică în mod clar că:

Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, sub rezerva prevederilor art. 85 alin. (5). Acţionarii, asociaţii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului, cu excepţia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege şi în planul de reorganizare.

Aceasta interpretare a fost, de altfel, rețiută de Curtea de Apel Galați, Secția a II-a Civilă într-o speță soluționată recent (Hotararea nr. 237/29.09.2021, nepublicată), instanță de judeată admițând apelul declarat de administratorul special al debitoarei împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Brăilă și anulând-o, a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

1 Decizia civilă nr. 319/2018 pronunțată în data de 5 octombrie 2018 de Curtea de Apel Suceava, publicată în Revista societăților și a dreptului comercial (Rosetti) nr. 2/2019

2 Conform art. 145 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2014, dreptul de administrare al debitorului se ridică în ipoteza trecerii la procedura generală de faliment: „Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea debitorului persoană juridică şi va dispune: a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului (…)”.