Eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex este o responsabilitate pe care țara noastră și-a asumat-o încă din anul 2002 prin adoptarea Legii nr. 202, prin care au fost reglementate măsuri concrete menite să asigure egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați în toate sferele vieții publice din România. În 2019, au fost adoptate și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 202/2002, în care au fost descrise acțiunile ce trebuie întreprinse pentru realizarea si menținerea egalității de șanse si tratament între femei și bărbați in orice organizație.
Una din masurile obligatorii pentru orice entitate publica sau privata este elaborarea unui plan de acțiune pentru implementarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați în care să fie cuprinse cel puțin: măsuri active de promovare a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de gen, măsuri privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă sau in instituțiile publice, măsuri privind eliminarea inegalităților de remunerare, promovarea în funcții și ocuparea funcțiilor de decizie pe criterii nediscriminatorii.
La începutul acestei luni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a pus în dezbatere publică un proiect de ordin privind aprobarea ghidului metodologic pentru standardizarea Planurilor de acțiune, care vine în ajutorul celor care au obligația să le elaboreze prin schițarea unor linii directoare generale a felului în care acestea ar trebui să fie concepute și implementate, inclusiv cu un model-cadru al acestui Plan. Potrivit acestui ghid, Planurile de acțiune trebuie să aibă în vedere următoarele domenii de intervenție:
a) Accesul la un loc de muncă;
b) Clasificarea ocupațiilor;
c) Promovarea și formarea profesională;
d) Timpul de lucru pentru a favoriza echilibrul între viața profesională și viața privată sau de familie;
e) Aspectele care se referă la prevenirea hărțuirii sexuale și hărțuirea pe criterii de gen.
Proiectul definește următoarele faze ale planului de acțiune:
1. Inițiativă și angajament
Inițierea demersurilor de lansare a planului de acțiune se va realiza de către conducerea entității publice sau private și va fi comunicată la nivelul întregii entități și asumată prin angajament în scris.
2. Diagnostic
Diagnosticul se referă în principal la identificarea/diagnosticarea obiectivelor care trebuie îndeplinite cu scopul de a îmbunătăți integrarea pe piața muncii și formarea și promovarea femeilor și bărbaților, astfel încât să se asigure formarea continuă și dezvoltarea carierei la nivelul întregului personal. În acest scop, se va realiza o analiză detaliată a situației actuale în cadrul entității, în care vor fi identificate nevoile și potențialul personalului, acesta putând fi implicat în elaborarea planului.
3. Proiectarea politicilor de egalitate de șanse și de tratament între femei și bărbați
Fiecare entitate își va proiecta propriile politici, în funcție de informațiile obținute în cadrul diagnosticului realizat anterior, cu acordarea de prioritate acțiunilor direcționate în zonele unde au fost detectate tipuri de discriminare pe criteriul de sex. Planul de acțiune cuprinzând aceste politici va trebui să fie comunicat la nivelul întregului personal, fie prin intermediul unor sesiuni de informare, fie prin afișare pe site-ul companiei, sau orice alt mijloc de comunicare.
4. Implementarea
Etapa de implementare începe după finalizarea etapelor de proiecție și de comunicare. Tot în cadrul acestei etape vor fi fixate mecanismele de monitorizare care vor ajuta la evaluarea progresului în derulararea planului.
5. Monitorizare și evaluarea
Planul de acțiune trebuie evaluat periodic de un angajat sau o echipă desemnată în acest sens. Vor putea fi folosite instrumente precum chestionare, interviuri scrise sau discuții pentru a evalua rezultatele aplicării planului.
Este evidențiată necesitatea realizării unui Plan de acțiune care să permită obținerea egalității de șanse, care ar trebui să fie cuantificabilă, fie pe termen scurt, fie pe termen lung. Un rol important în acest sens îl are procesul de diagnostic menționat mai sus, prin care se identifică zonele susceptibile de a genera cazuri de discriminare pe criteriul de sex și prioritizarea acțiunilor în acea zonă.
Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, pot fi transmise la adresa de email: dezbateri@mmuncii.gov.ro , în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 06.05.2021.
