GUEST WRITER Biriș Goran: Acordarea creditului fiscal pentru educație timpurie și beneficii pentru companiile care investesc în educație (Lege nr. 239/2020)

CONTEXT

În data de 6 noiembrie 2020, Monitorul Oficial al României a publicat Legea nr. 239/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Legea propune acordarea creditului fiscal pentru educație timpurie și beneficii pentru companiile care investesc în educație.

Impactul asupra impozitului pe profit

  • Contribuabilii care efectuează cheltuieli cu educația timpurie beneficiază de credit fiscal în cuantum de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil al angajaților. Elementul de noutate al acestei legi este că aceste sume pot fi scăzute nu numai din impozitul pe profit, precum în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, ci și din impozitul pe salarii și contribuții sociale, TVA sau accize, în cazul în care impozitul pe profit nu este suficient pentru acoperirea creditului;
  • Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea învățământului dual preuniversitar și universitar sunt deductibile;
  • Mijloacele fixe deținute și utilizate, precum și investițiile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului dual preuniversitar și universitar sunt mijloace fixe amortizabile.

Impactul asupra impozitului pe venit

Cheltuielile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului dual preuniversitar și universitar sunt deductibile pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente;

În înțelesul impozitului pe venit, sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților nu sunt considerate venituri impozabile pentru angajați.

Opinia Biriș Goran

Adoptarea Legii nr. 239/2020 a fost propusă și susținută puternic în decursul ultimilor ani de ReadyNation România – ONG care are drept misiune susținerea și promovarea politicilor publice care să ducă la investiții în educația timpurie de calitate în România. Gabriel Biriș,
membru în boardul ReadyNation România, a contribuit decisiv în elaborarea, promovarea și
adoptarea acestei inițiative legislative, prin intermediul căreia societățile sunt încurajate să susțină copiii angajaților în creșe și grădinițe. Biriș Goran va continua să susțină astfel de
măsuri legislative și fiscale, care să poată contribui la îmbunătățirea educației din România.

Această inițiativă legislativă a suferit mai multe modificări până să se ajungă la forma promulgată vineri. Din acest motiv, analizând proiectul de lege adoptat de Senat și ulterior de Camera Deputaților pot fi observate anumite inconsecvențe care pot duce la o interpretare care să fie contrară scopului legii.

În acest sens, cheltuielile pentru funcționarea unităților de educație timpurie au fost incluse
atât în cadrul cheltuielilor sociale cu deductibilitate limitată (conform art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal), cât și în cadrul cheltuielilor nedeductibile pentru care contribuabilii pot beneficia de credit fiscal în limita unei deduceri de 1.500 de lei/lună pentru fiecare copil (conform art. 25 alin. (4) din Codul fiscal).

Din economia celor două prevederi, se poate ajunge la o interpretare neconformă cu scopul
legii, așa cum a fost el dezbătut în Parlament. Astfel, în timp ce scopul legii a fost acordarea de credit fiscal acelor contribuabili care susțin educația timpurie a copiilor angajaților lor în limita unei sume de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil (sumă considerată a fi suficientă pentru a acoperi costurile lunare cu creșa/grădinița unui copil), apreciem că prevederile legislative introduse în acest scop prin Legea nr. 239/2020 pot conduce la alte interpretări, precum:

Pentru plătitorii care aleg să deschidă unități proprii de educație timpurie, nivelul cheltuielilor ar fi deductibil limitat (conform art. 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal), caz în
care nu ar mai putea beneficia de credit fiscal pentru această sumă; sau

Plătitorii care deschid unități proprii de educație timpurie ar putea beneficia de includerea în categoria cheltuielilor sociale deductibile limitat a cheltuielilor pentru funcționarea unităților de educație timpurie care depășesc 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

Date fiind neclaritățile aduse de aceste inadvertențe, Biriș Goran a adus în atenția legiuitorului încă din momentul transmiterii proiectului de lege spre promulgare faptul că acestea trebuie corectate (prin intermediul unei legi sau unui OUG) sau explicate prin intermediul Normelor metodologice de aplicare. Biriș Goran va continua să supravegheze evoluția legislativă a acestor prevederi și vă va ține la curent cu aceasta.