GUEST WRITER Av. dr. Traian Briciu, Președintele UNBR: Pandemia este un test de reziliență pentru avocatură. La finalul acestui an dificil, avem un bilanț pozitiv. Însă provocările de tot felul continuă

Pentru fiecare dintre noi, orice final de an este un timp al bilanțurilor și al reflecției cu privire la ce a fost, ce am învățat din experiență și ce ne dorim să fie. Aș îndrăzni să spun că, în ciuda provocărilor fără precedent cu care ne-am confruntat ca profesie, nu suntem perdanți ai acestei crize așa cum ar fi putut părea lucrurile la începutul acesteia. Dimpotrivă, suntem învingători în multe privințe! Pandemia este un test de reziliență și până acum stăm destul de bine.

În principal, în această perioadă dificilă, UNBR a acționat prin persuasiune la adresa factorilor de decizie pe cinci paliere:
• Plata onorariilor pentru oficii și asigurarea resurselor bugetare acoperirii acestora;
• Siguranța sanitară a avocaților în exercițiul profesiei;
• Includerea avocaților în măsurile de sprijin ale guvernului;
• Propuneri privind reluarea graduală a activității instanțelor;
• Măsuri interne de sprijinire a avocaților.

Așa cum arată bilanțul anului 2020, majoritatea solicitărilor UNBR către autorități au fost transpuse în plan legislativ.

Plata onorariilor de la asistență judiciară a cunoscut un parcurs bun în contextul unui an bugetar dificil. Inclusiv la ultimul apel al UNBR către autorități pentru plata oficiilor restante precum și suplimentarea bugetului, Ministerul Justiției a dat asigurări că plata onorarilor avocațiale din oficiu urmează a fi efectuată în cursul lunii decembrie 2020, în condiții normale, fără a se înregistra eventuale restanțe. De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a transmis aprobarea modificării prevederilor bugetare. Trebuie subliniat că Ministerul Justiției și Parchetul General au fost interlocutori receptivi la problemele existente și au acționat prompt la solicitările noastre legitime, desigur, cu condiționările impuse uneori de realitățile bugetare.

În ce privește siguranța sanitară în exercițiul profesiei, UNBR a solicitat constant aplicarea acelorași măsuri pentru toți participanții la actul de justiție: judecători, procurori, avocați, justițiabili și alte profesii juridice care interacționează în actul de justiție. Am solicitat, în special, strigarea cauzelor pe intervale orare, pentru reducerea aglomerației în incinta instanțelor. Acesta este un deziderat mai vechi al avocaților. Chiar dacă mai sunt sincope, e un demers câștigat în mare măsură și va fi rezolvat în totalitate, pentru că altfel nu se poate.

UNBR a făcut demersuri constante pentru includerea avocaților în măsurile de sprijin avute în vedere de guvern pe perioada stării de urgență sau de alertă. În ciuda dificultăților de la început, rezultatul final a fost unul pozitiv. Mulți avocați au beneficiat în cele din urmă de indemnizațiile necesare pentru a-și putea continua activitatea. Provocarea cea mai mare în aceste demersuri a fost menținerea independenței profesiei în condițiile în care am solicitat intervenția statului și am reușit în acest sens prin promovarea ideii că avocatura este o profesie de interes public, că fără avocați nici justiția, nici societatea nu pot funcționa.

Pe tot parcursul anului 2020, UNBR a făcut propuneri pentru reluarea graduală a activității instanțelor, astfel încât drepturile fundamentale ale justițiabililor privind accesul la justiție și la apărare să nu fie afectate. Consider că și aici, o mare parte dintre propunerile noastre au fost avute în vedere, inclusiv cele privind restrângerea vacanței judecătorești pentru deblocarea dosarelor suspendate pe timpul crizei.

UNBR a promovat și o serie de măsuri interne pentru sprijinirea avocaților în perioada aceasta dificilă. Acestea au vizat neperceperea penalităților pentru plata cu întârziere a contribuțiilor pentru pensii și a contribuțiilor către organizația profesională. Aici ne-am
confruntat cu o altă provocare, aceea de a nu compromite pensiile viitoare ale avocaților și sper că am reușit. De asemenea, Consiliul UNBR a decis crearea unui fond de întrajutorare și solidaritate, sub egida Fundației Constantin Naumescu, al cărui obiectiv este sprijinirea avocaților aflați la început de drum, care sunt printre cei mai expuși în fața crizei. Acest fond va fi operațional în anul 2021.

Pe de altă parte, în tot cursul anului 2020, UNBR a lucrat pentru a întâmpina avalanșa de acte normative aferente stării de urgență și de alertă, astfel încât acestea să nu dezavantajeze profesia de avocat și nici pe justițiabili prin restrângerea unor drepturi și interese procesuale ale acestora, a drepturilor fundamentale la apărare și acces la justiție. Prin intermediul grupurilor de lucru ale UNBR am venit în întâmpinarea acestor acte normative ori de câte ori a fost necesar, prin poziții, amendamente și observații pe marginea unor teme de interes, cum ar fi încetarea delegației avocatului din oficiu la prezentarea avocatului ales, proiectele de modificare a codurilor de procedură penală și civilă, proiectul Guvernului României privind domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19, proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, proiectul legii privind profesia de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii dialogului social, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicității imobiliare, propunerea legislativă pentru abrogarea art. 1 din OUG 26/2012 etc. Găsiți toate aceste poziții și intervenții ale UNBR pe site-ul oficial al organizației profesionale.

Dar criza Covid 19 nu s-a terminat! Principala caracteristică a acesteia este că a acționat ca accelerator al unor trenduri mondiale, care pe unii îi derutează, pe alții îi stimulează să descopere oportunități, să facă inovații.

Anticipăm că anul 2021 va aduce mai multe provocări pentru profesie și acestea constau în accentuarea unor tendințe privind digitalizarea justiției și implicit a avocaturii, transpunerea ofertei serviciilor avocațiale în mediul online, interprofesionalitatea, intensificarea concurenței cu alte profesii, publicitatea formelor de exercitare a profesiei, dematerializarea procedurilor. Pentru fiecare dintre aceste provocări putem întrevedea atât traiectorii pozitive, cât și negative.

Mai buna utilizare a timpului de lucru, mai buna managerizare a societăților de avocatură și a echilibrului între viața profesională și cea personală sunt efecte pozitive ale digitalizării la care pandemia ne-a provocat. Din păcate, partea pozitivă nu este vizibilă pentru toată lumea, ci doar pentru cei care se pot adapta unor condiții de muncă foarte diferite.

Partea negativă și cea mai gravă este comoditizarea serviciilor avocațiale, sub impactul digitalizării. Aceasta înseamnă, într-un fel „democratizarea lor”, accesibilitatea tot mai mare a acestora în paralel cu scăderea onorariilor. Munca de rutină o vor prelua roboții, care există deja și la noi prin chatbot-uri, automatizarea unor servicii de redactare a acțiunilor, standardizarea unor practici avocațiale. Mediul online, greu controlabil, va accentua concurența cu alți profesioniști, va readuce în prim plan lupta cu avocatura ilegală. Însă
instrumentele de luptă în mediul online nu mai sunt aceleași. Legea nu mai este la fel de puternică în acest mediu. Ataci pe calea justiției un SRL care parazitează avocatura, apar altele instantaneu.

Ce e de făcut? Cred că este primordial să găsim soluțiile pentru a aduce valoare adăugată serviciilor avocațiale. Aș rezuma în două cuvinte modul de a face față acestor provocări: competență și deontologie. Aceștia sunt factorii care încă ne diferențiază și ne poziționează
într-o piață tot mai aglomerată a serviciilor juridice.

Din păcate, finalul de an ne-a pus în fața unei alte lovituri, de această dată prin ceea ce noi am numit represiunea penală pentru acte de exercitare a profesiei și asocierea avocatului cu contextul penal al faptelor clienților acestuia. Au existat reacții ale corpului profesional atât în mod individual cât și prin intermediul barourilor și a UNBR. Văzând punctele de vedere exprimate în spațiul public cu privire la acest subiect, mă văd nevoit să punctez câteva aspecte: barourile și UNBR au preluat mesajul de revoltă și indignare venit de la
avocați – mișcarea a pornit dinspre avocați spre organele profesionale, care este drept, au reacționat prompt și unitar; revolta și indignarea au avut o bază factuală suficientă în chiar acuzațiile aduse avocatului în legătură cu faptele pentru care a fost condamnat; reacțiile instituționale ale profesiei de avocat nu trebuie și nu pot fi interpretate ca fiind împotriva obligativității hotărârilor judecătorești, a ordinii de drept sau a independenței judecătorilor – așa cum am mai arătat în comunicările noastre, hotărârile judecătorești sunt obligatorii, dar aceasta nu înseamnă că sunt sau că ar putea fi ferite de critici (sociale, profesionale sau doctrinare), cu atât mai mult cu cât contextul discuției este unul principial și există o bază factuală suficientă, care este de natură să aducă temeri legitime chiar și în rândul corpului profesional al magistraților; despre independența judecătorilor – dacă înțelegem conceptul – nu poate fi vorba din moment ce avocații au avut întreaga rezervă de a nu exprima o poziție până la soluția în cauză; poate sistemul nostru judiciar confundă obligativitatea cu acceptabilitatea, executarea cu tăcerea, dar aceste pretenții nu sunt nici în legătură cu statul de drept și nici cu ceea ce se întâmplă în spațiul european, unde dezbaterea este liberă iar poziționarea corpului profesional al avocaților chiar și față de o
hotărâre judecătorească definitivă nu este considerată un atac la ordinea de drept, ci o temă de reflecție pentru viitor!

Aș vrea să închei într-o notă optimistă spunându-vă că putem face față acestor provocări, prin implicarea fiecăruia. Până acum, evenimentele prin care am trecut au avut ca efect o intensificare a comunicării UNBR cu decanii barourilor și cu avocații și continui să cred că acesta a fost factorul principal care ne-a ajutat în această perioadă dificilă. În viitor, vom dezvolta mijloace care să mențină și chiar să intensifice dezbaterea în cadrul organelor profesiei chiar și în condițiile în care situația sanitară va continua să limiteze întâlnirile, dialogul în cadrul instituțional fiind singura modalitate reală de armonizare a opiniilor și tendințelor existente în profesie.

Newsletter UNBR Info 11

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here