Facultatile de drept joaca un rol decisiv atat in educarea studentilor, cat si in producerea de cunostinte referitoare la sistemul legislativ, inclusiv cu privire la legislatia privind profesia de avocat, precum si in legatura cu relatia dintre functionarea sistemului de drept si sanitatea juridica, judiciara si bunastarea societatii in ansamblu, a punctat presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, av. dr. Gheorghe Florea, intr-o alocutiune sustinuta cu ocazia conferintei “Probleme dificile de drept civil, editia a 4-a”, organizata vineri, 16 octombrie 2015, in Bucuresti.
Redam integral, in cele ce urmeaza, alocutiunea presedintelui UNBR.
“Actualitatea conlucrarii Corpului de avocati cu facultatile de drept – responsabilitate etica
Corpul profesional al avocatilor saluta initiativa dezbaterilor publice initiate pe teme actuale din domeniul Noilor coduri cu participarea unor cadre didactice reputate ca „slujitori ai stiintei dreptului”, destinate publicului interesat, inclusiv avocatilor!
Pornim de la premisa ca facultatile de drept joaca un rol decisiv – dar nu exclusiv – atat in educarea studentilor, cat si in producerea de cunostinte cu privire la sistemul legislativ (inclusiv cu privire la legislatia privind profesia de avocat!) si cu privire la relatia dintre functionarea sistemului de drept si sanitatea juridica, judiciara si bunastarea societatii in ansamblu. Este de ordinul evidentei ca facultatile de drept detin un interes in viitorul profesiei de avocat, nu doar cu privire la aspecte economice presante, dar si in materia responsabilitatilor etice pe care aplicarea dreptului o impune. Este esentiala gasirea echilibrului adecvat dintre aceste obiective si realizarea cadrului necesar promovarii lor autentice.
In Romania exista institutii de instruire in drept dupa absolvirea facultatii de drept in vederea pregatirii pentru practica in profesiile de judecator si procuror, iar profesiile juridice detin un sistem institutional, legal organizat, de pregatire a profesionistilor „stagiari”.
Situatia permite ca facultatile de drept sa nu resimta ca obiectiv de imediata actualitate necesitatea pregatirii licentiatilor in drept pentru „practica imediata” si nici sa subordoneze neaparat studiul initial al stiintei dreptului nevoii integrarii studentilor in profesii juridice, inclusiv prin practica „recrutarii”, in special in profesia de avocat, practica compatibila mai ales cu modelul unor tari care nu dispun de un sistem formal de pregatire a avocatilor stagiari prin formare profesionala initiala in sistem curricular! Experientele altor scoli superioare de drept nu trebuie importate cu tot dinadinsul!
Demolarea barierelor artificiale intre „teorie” si „practica”, dintre „drept” si alte discipline in special in preajma si dupa intrarea in vigoare a Noului Cod civil prin multiplicarea actiunilor cu rol formativ in educatia juridica a practicantilor in domeniul dreptului a demonstrat, printre altele, ca profesorii de drept isi inteleg obligatia dascalilor din facultatile de drept de a se angrena cu cei care lucreaza in practica de zi cu zi, pentru a se demonstra viabilitatea noilor reglementari juridice de domeniu dintr-o perspectiva abordata din interiorul institutiilor juridice, testate prin experienta, pentru a ajuta la imbunatatirea institutiilor juridice si a conecta aplicarea lor corespunzatoare scopurilor reale ale reglementarii. Se face proba experientei educative conectate deopotriva realitatilor academice si practicii judiciare.
S-au initiat si s-au sprijinit de profesorii de drept manifestari de tipul „scolilor de afaceri”, in care studii de caz au fost dezbatute interactiv. S-au organizat conferinte dedicate intelegerii largi, dar totusi comune, a noutatilor juridice din perspectiva integrarii lor intr-un sistem de drept profund restructurat. S-au multiplicat si s-au diversificat „evenimentele” create prin participarea si implicarea directa a dascalilor in drept pentru clarificarea unor probleme practice ce tin de domeniul dezvoltarii „culturii afacerilor”, care implica si integrarea institutiilor juridice create prin Noile Coduri in luarea deciziilor corecte de catre practicieni ai dreptului intr-o varietate de situatii, intr-un altfel de cadru institutional, mai ales in conditiile interferentei specifice dintre institutiile publice si cele private, care au devenit ele insele din ce in ce complexe si, uneori, disfunctionale.
Toate aceste preocupari demonstreaza cu puterea faptelor ca este inevitabila permanenta educatiei juridice a practicienilor dreptului!
Astfel de evenimente dezvaluie legaturile importante ale practicii judiciare cu mediul academic, concretizeaza postulatul ca profesorii de drept sunt, mai intai de toate, membri ai profesiilor juridice, cu obligatii distincte fata de sistemul juridic – inteles in mod extensiv – inclusiv obligatia de a critica si a perfectiona acest sistem din perspectiva obiectivelor si scopurilor mai ample ale societatii – dar si cu obligatii specifice cu privire la infaptuirea de studii descriptive cu privire la modul in care normele juridice nou introduse in sistemul de drept „lucreaza”, cu privire la modul in care procesul de aplicare a dreptului poate fi imbunatatit.
Se dovedeste, inca odata, ca facultatile de drept nu sunt doar simple trepte de acreditare a parcurgerii efective a unei perioade dedicate pentru studierea dreptului, ci acestea fac parte dintr-un set de institutii interconectate, care mentin bunul public important al statului de drept, nu doar prin detinerea dreptului exclusiv de a instrui in domeniul stiintei dreptului, dar si prin producerea cunostintelor legate de legislatie si institutiile juridice – inclusiv critici referitoare la insasi profesia juridica – si relatia dintre aceste institutii si societate, pentru ca legislatia sa nu fie doar bine inteleasa, ci sa se inteleaga, cand este cazul, ca trebuie sa se imbunatateasca pentru a se imbunatati societatea si, implicit, munca profesionistilor dreptului!
Astfel de experiente au demonstrat ca nu este nevoie ca profesorii sa fie sustinatori care cauta sa justifice practicile actuale ale dreptului neaparat din perspectiva propriilor credinte doctrinare si ca oricine se indoieste de nevoia dialogului dintre profesorii de drept, ca model de dialog intre profesionistii dreptului, se indoieste concomitent de nevoia permanenta de a se imbunatati cadrul normativ pentru beneficiul acestuia pentru societate.
Preocuparea comunitatilor de profesionisti de a gasi solutii corecte pentru chestiunile dezbatute consolideaza increderea in grupuri de profesionisti ai dreptului, care trebuie sa invete sa lucreze impreuna, daca vrem sa depasim aratatul cu degetul si invinovatirea altcuiva, care afecteaza progresul in domeniul aplicarii dreptului!
Avem convingerea ca si dezbaterile dintre invitatii unui „dascal de drept” vor confirma traditia romaneasca de a se crea veritabile „scoli de drept” in permanent dialog, o resursa publica importanta pentru diseminarea informatiilor referitoare la legislatie si relatia acesteia cu societatea.
Este rostul Corpului profesional al avocatilor de a incuraja o dezbatere deschisa, onesta si constructiva privind Noile Coduri, spre binele comun si responsabilizarea etica a fauritorilor de doctrine, surse permanente de inspiratie pentru apararea pe baza de lege!
Iata de ce am acceptat invitatia de a onora, in numele Corpului profesional al avocatilor, deschiderea dezbaterilor ce se vor anima de confratii profesorului Valeriu Stoica, deopotriva dascal si avocat, convins fiind ca setul de teme abordate din perspectiva practic-aplicativa intereseaza si avocatii!
Av. dr. Gheorghe Florea
Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania”
