Intre independenta avocatului si cea a justitiei exista un raport de interdependenta, intrucat cele doua nu pot exista una fara cealalta. In acelasi timp, pentru a-si asigura independenta, avocatul este obligat sa o promoveze si sa o apere pe cea a justitiei, la fel cum este obligat sa apere libertatea si statul de drept, afirma presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR), Gheorghe Florea, in discursul sustinut vineri, 27 iunie 2014, cu ocazia Simpozionului National consacrat Zilei Justitiei.
In cadrul Simpozionului, intitulat ”Prioritati actuale ale profesiilor juridice in infaptuirea justitiei”, au mai sustinut alocutiuni ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, Vicepresedintele Senatului Romaniei si Presedintele Uniunii Juristilor din Romania (UJR), Ioan Chelaru, sau vicepresedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), Ion Marin.
Iata mai jos mesajul integral transmis de catre Gheorghe Florea cu prilejul acestui eveniment.
„Stimati participanti
Reunirea profesiilor juridice ocazionata de manifestarile organizate pentru a sarbatori „Ziua justitiei – 2014” si dialogul acestora orientat spre identificarea cailor de interactiune este fireasca si benefica. Logica politicilor publice din domeniul infaptuirii justitiei traversate in timp sub simbolul unor „reforme permanente” nu poate saraci lumea juristilor de conlucrare onesta spre binele comun!
Liantul increderii in forta legii si spiritul de dreptate bazata pe lege dau trainicia functionarii sistemului statal. Mai este destul de munca pana sa ajungem ca sistemul judiciar sa fie cu totul cuprins de spiritul dreptatii. Din dialogul direct cu cei implicati, avocatii cunosc cel mai bine ca fiecare act de nedreptate petrecut in Justitia statala propaga neincrederea. Respectul legii, Justitia si monopolul necontestat al statului in impunerea legii dau masura fortei statului.
Avocatii apreciaza ca este prioritar ca toti juristii de buna credinta trebuie sa sustina acest postulat si trebuie sa faca ceea ce legea impune pentru ca statul de drept sa se intareasca! Dificultatea provine mai ales din faptul ca, de regula, cei implicati in aplicarea directa a legii – cetatenii, institutiile, autoritatile, entitatile din mediul de afaceri – sunt obisnuiti cu cutuma ca nu se pune imediat in practica ce spune legea. Cei care trebuie sa o aplice asteapta o alta lege pentru a o pune in aplicare pe prima. Se vaneaza apoi portitele lasate de lege!
Trebuie facut ceva!
A face ceva inseamna, inainte de toate, a crede in ceva. Exemplul personal practicat in sistemul judiciar de toate profesiile implicate este decisiv. Nu se sta inca la rand pentru a face zilnic numai fapte bune in domeniul abordat!
Actul de Justitie corect si profesional reclama o profesie de avocat puternica, aparata la randul ei de Justitie, inclusiv impotriva impostorilor, a agresiunii de orice fel.
Profesia de avocat, legal organizata, nu poate fi o tinta de atac pentru distorsionarea functionarii sale institutionale! Propria legitimitate institutionala a celor care ataca profesia, sprijinul unor persoane veleitare, excesele si demonstratiile de forta, nu slujesc binelui general.
Nu avem obiective prioritare prea indraznete, pentru ca nu tindem decat pentru normalitate pe baza de lege!
Educatia si formarea profesionala, remodelarea raporturilor dintre profesii pe baza de lege reprezinta temelia progresului spre care tindem cu totii si acest obiectiv este pentru avocati un scop primordial!
Fundamentarea relativ recenta a Proiectului de conlucrare avocati – judecatori, pentru concretizarea Avizului nr. 16/2013 privind relatiile dintre judecatori si avocati, cunoscut publicului, experienta initiala a implementarii acestuia demonstreaza cu evidenta ca eficienta si calitatea justitiei au inregistrat un progres, dar realitatea impune noi abordari.
Fara efortul de a crea o alta cultura a profesiilor juridice si a raporturilor dintre acestea – cultura statului de drept – se creeaza aparenta ca libertatea si independenta profesionala fara responsabilitate sunt inapte sa stimuleze increderea in lege si ordine. Atitudinile, deprinderile, mentalitatile perpetuate in timp favorizeaza, intretin si cultiva inca neincrederea!
Pentru cei ce cauta si asteapta dreptate este esential ca problemele inaintate justitiei sa fie analizate impartial, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara restrictii, influente necorespunzatoare, incitari, presiuni, amenintari, directe sau indirecte, indiferent de sursa acestora si motivatia lor.
Avem in vedere – sub toate aceste aspecte – si independenta avocatului, fara de care nu exista nici independenta justitiei, pe care avocatul este obligat sa o promoveze si sa o apere, astfel cum este obligat sa apere libertatea, justitia si statul de drept.
Este obligatorie si independenta judecatorilor fata de avocati, dar si a avocatilor fata de judecatori, elemente vitale pentru functionarea justitiei.
Identificarea si ameliorarea vulnerabilitatilor profesiilor juridice, sub aceste aspecte, reprezinta directie de actiune prioritara, indispensabila pentru crea un climat de munca bazat pe responsabilitate individuala, inapta a genera etichetari cu caracter general a profesiilor in ansamblu.
Agenda profesiei include prioritati impuse de realitate:
– supravegherea efectiva de catre Barouri, in limitele legii, a deontologiei si a calitatii serviciilor profesionale ale avocatilor;
– practica profesionala fara denaturarea valorilor de baza ale profesiei;
– respectarea stricta a confidentialitatii (secretul profesional) care sta la baza relatiei avocat-client, recunoscuta ca un drept fundamental de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului;
– utilizarea cu concursul avocatilor a metodelor alternative de solutionare a litigiilor (ADR), ca mijloc de solutionare a disputelor in raport de practicile din Uniunea Europeana (arbitraj, mediere si conciliere, deciziile cu caracter obligatoriu luate de catre un tert, „procedurile de colaborare avocatiala” si „procedurile participative”);
– includerea in politicile publice din domeniul justitiei a principiului ca asistenta judiciara (gratuita) trebuie tratata ca un drept fundamental. Principiul afirmat de Corpul avocatilor este acela ca indiferent de costul atasat acesteia, asistenta judiciara (gratuita) nu poate fi sacrificata din considerente economice. Chiar daca asistenta judiciara (gratuita) are un cost imediat, negarea justitiei are un cost pe termen lung si cu potential de impact negativ foarte ridicat din punct de vedere social si, prin urmare, si economic. Cu privire la acest ultim obiectiv s-a initiat procedura reconfigurarii sistemului de remunerare a activitatii avocatilor implicati in asistenta judiciara prin inaintarea catre Ministerul Justitiei a propunerilor agreate de Barouri.
In planul relatiilor interprofesionale, avocatii si-au propus sa realizeze imbunatatirea raporturilor procedurale, dialog, comunicare, inclusiv in analiza de evaluare a legislatiei, mai ales a Noilor Coduri.
Practica actuala conform careia „beneficiarii” activitatii judiciare (justitiabilii) si „tehnicienii lor” (avocatii) sunt omisi in activitatea de evaluare a aplicarii Noilor coduri este incorecta si va avea cert efecte secundare negative pe termen lung!
Buna cunoastere si intelegere corecta a legii, cooperarea efectiva in procedura intre profesionistii implicati (judecatori, procurori, avocati, consilieri juridici, executori judecatoresti) implica dialog, intelegere si respect reciproc al profesiilor.
Nu este vorba doar de afirmarea tip „cliseu” a regulilor deja cunoscute. Avocatii sunt constienti ca alaturi de modificari institutionale exista traditii cu privire la cultura raporturilor interprofesionale, care se opun privilegiilor, anularii libertatilor sau relatiilor informale dintre practicienii dreptului. Conduitele conlucrarii profesionale sunt codificate in traditii, care nu pot fi exprimate in reguli sau algoritmi legali, fara a ucide substanta lor sufleteasca apta sa confere securitate, incredere. In plus, viata demonstreaza cu puterea faptelor, ca intensitatea dialogului pe marginea noii legislatii depinde substantial de nivelul de cultura juridica generala al celor care se implica in dezbatere.
Orientarea generala din ratiuni de transparenta sau securitate, din ratiuni de economii de resurse, spre tipul de verificari specific examenelor tip grila in activitatea de selectie si promovare in profesiile juridice isi spune cuvantul!
Respectul cuvenit si curtoazia in raporturile desfasurate intre profesionistii dreptului – mai ales in public – este esential. Fara desfasurarea corecta a procedurilor, se slabeste increderea in lege, inclusiv din partea „publicului”.
Indiferent de regimul normativ etic si de evaluare din interiorul profesiilor, acuzatiile nereale la adresa avocatilor cu scopul de a intimida si a exercita presiuni asupra apararii, suportarea oprobiului public al refuzului ostentativ de a se proteja legal demnitatea profesiei de avocat de catre cei implicati legal, dar mai ales de justitie, produce efecte greu de reparat.
Monologul, inclusiv cel doctrinar, nu este fertil!
Exista reticente in dialog cu continut juridic, exista reactii agresive, nerezonabile, iar civilizatia dialogului juridic s-a inlocuit cu presiunea celeritatii si a volumului de munca ori a timpului optim normat pentru munca judiciara.
Adesea, profesionistii juristi sunt auziti, dar nu sunt ascultati.
Ruptura este distrugatoare pentru statul de drept!
Remediile oferite de lege pentru repararea sau indreptarea incalcarii legii nu sunt suficient exploatate constructiv, iar dinamica impusa de schimbari socio-economice schimba din mers tintele!
Exista o mare doza de inertie generala care nu poate fi depasita decat prin inlaturarea barierelor de orice gen si de comunicare.
Daca sadim respectul intre noi, profesionistii, atunci gandim, spunem, iubim Adevarul si, pe aceasta baza, vom sti ca avem puterea sa aplicam legea – solutia reala a beneficiului dreptatii intr-un stat puternic!
Av. dr. Gheorghe Florea
Presedintele U.N.B.R.„
