O investiție de peste 500 de milioane de euro, un amplasament industrial de aproape 370 de hectare, o expropriere pentru cauză de utilitate publică și un litigiu care ajunge din nou pe masa Curții de Apel Brașov. În spatele proiectului fabricii de pulberi pentru muniție pe care Rheinmetall o pregătește împreună cu Pirochim Victoria se află o miză juridică importantă: legalitatea procedurii prin care statul a preluat platforma industrială a Viromet.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul Viromet și a dispus rejudecarea acțiunii împotriva HG nr. 1.570/2024, în limitele stabilite prin decizia instanței supreme. Decizia nu anulează exproprierea, însă redeschide analiza litigiului la Curtea de Apel Brașov.
Miza este considerabilă. În iulie 2025, statul a consemnat la dispoziția Viromet despăgubiri de 71,626 milioane de lei pentru exproprierea unei suprafețe de aproape 370 de hectare. Viromet a refuzat practic să lase disputa să se închidă la nivelul despăgubirii și a contestat însăși legalitatea actului prin care a fost declanșată exproprierea.
Compania a susținut în fața instanței că exproprierea întregii platforme nu era necesară pentru realizarea proiectului și că autoritățile nu ar fi justificat suficient alegerea coridorului de expropriere. Printre argumentele invocate s-au numărat existența unor active industriale funcționale pe amplasament, posibilitatea unei exproprieri parțiale și lipsa unui studiu privind impactul socioeconomic al măsurii.
În acest dosar, componenta juridică a proiectului devine aproape la fel de interesantă precum investiția propriu-zisă. Pirochim a început, la 28 august 2026, demersurile pentru contractarea de avocați pentru procesul privind exproprierea, cu puțin peste două săptămâni înaintea termenului de la ÎCCJ.
Cine sunt avocații?
Din documentele publice disponibile rezultă mai multe niveluri de asistență juridică în jurul proiectului, care trebuie însă diferențiate.
Pirochim Victoria a contractat în 2024 servicii de consultanță juridică de la SCA Goronescu Chiriță și Asociații. În declarația de interese depusă de Costin Răzvan Chiriță apar două contracte cu Pirochim, unul în valoare de 1 milion de lei și un al doilea de 730.000 de lei, ambele încheiate în 2024.
Caietul de sarcini publicat de Pirochim arată că mandatul de consultanță includea, între altele, negocierea și structurarea acordului de asociere cu Rheinmetall Waffe Munition GmbH, constituirea noii societăți și consultanță privind protejarea patrimoniului Pirochim.
Goronescu Chiriță și Asociații îl are ca avocat coordonator al practicii de consultanță și litigii pe Radu-Ștefan Goronescu, iar Diana Chiriță coordonează practica de insolvență și restructurare. Firma își prezintă experiența inclusiv în litigii, achiziții publice, PPP, infrastructură și proiecte complexe.
Separat, pentru Rheinmetall, în legătură cu acordul de constituire a joint venture-ului cu Pirochim, Wolf Theiss a anunțat o echipă formată din partenerul Bryan Jardine și counsel Cornelia Postelnicu, pe zona corporativă, respectiv partenerul Anca Jurcovan, pentru investiții străine directe și autorizarea concentrărilor economice.
Aceste mandate nu trebuie însă confundate cu reprezentarea propriu-zisă în dosarul de contencios administrativ privind HG nr. 1.570/2024. În ceea ce privește avocații care au pledat efectiv pentru fiecare dintre părți în recursul soluționat de ÎCCJ la 15 septembrie 2026, informațiile publice disponibile consultate până în prezent nu permit o identificare suficient de sigură pentru a o prezenta ca fapt.
Dosarul 92/64/2025 are ca obiect anularea actului administrativ și îi are ca părți pe Viromet, în reorganizare judiciară, prin administratorii judiciari, Guvernul României, Ministerul Economiei, Pirochim Victoria și alte entități publice. ÎCCJ a dispus rejudecarea acțiunii formulate de Viromet împotriva Pirochim și a Guvernului.
Pentru proiectul Rheinmetall–Pirochim, următorul capitol se mută astfel din nou la Curtea de Apel Brașov. Iar întrebarea juridică este una cu miză directă pentru investiție: cât de largă poate fi exproprierea atunci când statul invocă realizarea unui obiectiv strategic și în ce măsură trebuie demonstrată necesitatea și proporționalitatea soluției alese?
