În piața de vin mondială se vorbește de mai mult timp despre o scădere, pe alocuri destul de accentuată, a consumului. Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului, în 2024, consumul mondial de vin a scăzut cu 3,3%, atingând cel mai redus nivel din ultimele peste șase decenii, pe fondul scăderii puterii de cumpărare cauzate de inflație. Cum stau lucrurile în România? Aflăm de la Marcel Vulpoi, profesor universitar, om de afaceri și coproprietar al cramei boutique Gramofon Wine.
„Consumul de vin a scăzut, teoretic, la nivel mondial, dar în Europa, un continent cunoscut ca fiind un producător tradițional, impactul este ceva mai mare. În România, însă, efectul este relativ redus. Scăderea consumului este mai puțin vizibilă, pentru că, pe de o parte, a crescut numărul producătorilor. Dacă anul trecut erau aproximativ 300 de crame, acum sunt peste 400 și, implicit, a crescut și cantitatea de vin produsă. Consumul, însă, nu a crescut în același ritm”, a declarat Marcel Vulpoi.
Majoritatea cramelor nou-apărute sunt mici, cultivând viță-de-vie pe suprafețe cuprinse între 3 și 40 de hectare. Practic, 95% dintre aceste crame sunt deținute de persoane care au și alte afaceri. Totuși, multe dintre ele se închid după o perioadă scurtă, pentru că unii investitori renunță pe parcurs. În plus, piața vinului din România este „atât de imatură și de fragmentată” încât, în următorii 6-8 ani, este de așteptat o concentrare a jucătorilor.
„Piața este atât de imatură și de fragmentată încât este foarte greu… dar se va concentra, la fel cum s-a întâmplat în multe alte industrii. Poate în 6-8 ani. Deocamdată suntem în stadiul în care oameni care fac bani din alte domenii investesc în vin”, a spus Vulpoi.
Potrivit acestuia, studiile și specialiștii din domeniu confirmă tendința de scădere a consumului. Este o realitate vizibilă, însă cramele mici se pot adapta mai ușor la acest context, spre deosebire de cramele mari, care întâmpină dificultăți din cauza volumelor ridicate pe care trebuie să le vândă. Mai mult, cramele mici „mușcă” din cota de piață a celor mari. Vulpoi precizează că Gramofon, cramă boutique cu 25 de hectare cultivate, are vânzări în creștere.
„Gramofon producea în 2019 undeva între 15.000 și 20.000 de sticle de vin pe an, iar acum am ajuns la 150.000–170.000 de sticle, în funcție de an. Anul trecut a fost secetos, dar anul acesta se anunță mai bun. Pe segmentul vinurilor roșii, stocurile se epuizează în șase luni, pentru că există o cerere foarte mare. La vinurile albe suntem echilibrați, iar vinul rosé se vinde foarte repede”, a precizat el.
Vulpoi subliniază că Gramofon „nu este aliniată tendinței pieței” pentru că își vinde vinurile pe piețe consacrate, precum Franța, Belgia sau Germania, unde „vinul este apreciat pentru calitate, nu pentru preț”. În plus, nu intenționează să depășească 40 de hectare cultivate cu struguri, pentru a-și păstra statutul de cramă boutique și pentru a produce vinuri din ce în ce mai bune.
Omul de afaceri atrage atenția asupra faptului că, spre deosebire de țările vecine, producătorii români s-au concentrat aproape exclusiv pe producție, ignorând componenta de ospitalitate. Astfel, turismul enologic practic nu există în România, spre deosebire de Bulgaria sau Ungaria, unde acest segment este puternic dezvoltat.
„Din cauza trecutului comunist, multe crame românești vând prețuri, nu produse. Noi avem vinuri pe care nu le producem în mai mult de 30.000 de sticle. Vinul a fost greșit comunicat în România, ca o chestie super elitistă, și din cauza asta mulți s-au pierdut pe drum, mai ales tinerii. Avantajul este că românii sunt foarte naționaliști când vine vorba de vin. Aproximativ 90% din producția acestor crame se vinde pe piața locală”, a mai spus Marcel Vulpoi.
