Numărul companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu aproximativ 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, însă fenomenul nu trebuie interpretat automat ca un semnal al unei crize economice majore. Invitat la emisiunea „Legile Afacerilor”, Cătălin Guriță, Managing Partner GMCID Attorneys at Law, susține că economia traversează mai degrabă un proces de selecție naturală, în care companiile vulnerabile sunt puse sub presiunea unui context economic tot mai dificil.
Potrivit lui Cătălin Guriță, procentul de 14% nu oferă singur o imagine completă asupra fenomenului. Numărul absolut al insolvențelor este comparabil cu cel din 2024, însă diferența importantă este reprezentată de companiile mari care au început să intre în dificultate.
„Nu vorbim neapărat despre un val de insolvențe, ci despre o presiune economică reală asupra unor companii care au crescut în anii precedenți odată cu piața și care acum resimt efectele lipsei de lichiditate și ale unor decizii manageriale insuficient adaptate noilor condiții economice”, a explicat avocatul.
Antreprenorii ajung la specialiști prea târziu
Una dintre principalele probleme identificate de GMCID este faptul că multe firme solicită asistență juridică abia după apariția unor măsuri coercitive, precum executările silite, poprirea conturilor sau cererile de deschidere a procedurii insolvenței.
În scenariul ideal, antreprenorii ar trebui să reacționeze din momentul în care observă deteriorarea fluxului de numerar și imposibilitatea de a-și acoperi obligațiile viitoare. În practică însă, numeroși manageri încearcă să rezolve singuri problemele de lichiditate și ajung să recurgă la soluții care agravează situația financiară a companiei.
Guriță consideră că mediul de afaceri românesc continuă să privească insolvența ca pe un stigmat, deși în economiile dezvoltate aceasta reprezintă o procedură normală de restructurare și salvare a afacerilor.
Potrivit acestuia, antreprenorii care au traversat criza financiară din 2008-2009 sunt mult mai familiarizați cu instrumentele juridice de protecție și apelează mai rapid la măsuri preventive atunci când apar dificultăți.
Ca exemplu de succes, avocatul a amintit cazul Hidroelectrica, companie care a trecut printr-o procedură de insolvență înainte de a deveni unul dintre cele mai performante active ale economiei românești.
Deși legislația a fost modificată în ultimii ani prin implementarea unor directive europene, concordatul preventiv continuă să fie puțin cunoscut în mediul antreprenorial.
Statistica arată o creștere a numărului de companii care au apelat la această procedură, însă popularitatea sa este încă redusă comparativ cu beneficiile pe care le poate oferi în restructurarea datoriilor și evitarea insolvenței propriu-zise.
Cele mai frecvente greșeli care împing firmele spre insolvență
Potrivit Managing Partner-ului GMCID, antreprenorii aflați sub presiune financiară fac adesea o serie de erori recurente:
- efectuează plăți preferențiale către anumiți creditori;
- întârzie excesiv plata furnizorilor;
- utilizează credite pe termen lung pentru acoperirea unor datorii curente;
- evită să accepte dimensiunea reală a problemelor de cash-flow;
- amână consultarea specialiștilor.
Aceste decizii pot transforma dificultățile temporare într-o criză de solvabilitate cu efecte asupra întregului lanț economic.
În opinia lui Guriță, mediul de afaceri este influențat și de un puternic factor psihologic. Anticiparea unei eventuale recesiuni îi determină pe mulți antreprenori să amâne plățile și să păstreze lichidități în conturi chiar și atunci când situația financiară le permite să-și achite obligațiile.
Acest comportament contribuie la blocarea fluxurilor de capital și poate genera dificultăți suplimentare pentru companiile care depind de încasări la termen.
El a subliniat că protecția oferită de forma juridică a societăților comerciale nu este absolută. În situațiile în care sunt identificate fraude, plăți preferențiale sau operațiuni realizate în interes personal și în detrimentul creditorilor, administratorii și asociații pot răspunde personal pentru prejudiciile create.
Horeca, retailul și comerțul, printre cele mai expuse sectoare
Cele mai afectate domenii sunt cele dependente de consumul populației și caracterizate prin marje reduse de profit. În această categorie intră Horeca, retailul și comerțul cu amănuntul.
Creșterea costurilor operaționale și diminuarea puterii de cumpărare fac dificilă transferarea cheltuielilor suplimentare către clientul final, ceea ce afectează în special afacerile mici și mijlocii.
Cătălin Guriță consideră că stimularea consumului nu a fost însoțită de măsuri similare pentru dezvoltarea producției și a capitalului românesc.
În opinia sa, creșterea deficitelor comerciale și dependența de importuri reprezintă consecințe directe ale acestei strategii, iar efectele încep să fie resimțite prin inflație și reducerea puterii de cumpărare.
Un alt fenomen remarcat este transferul treptat al conducerii companiilor către o nouă generație de manageri și antreprenori.
Potrivit lui Guriță, noii lideri vin cu o mentalitate diferită, orientată către extindere regională, diversificare, listări la bursă și structuri corporative mai sofisticate, semn al maturizării mediului de afaceri autohton.
