Dupa cum deja se poate observa analizand presa on-line, precum si comunicatele oficiale emise de catre diverse institutii ale statului, Ministrul Justitiei a anuntat punerea in dezbatere publica a propunerilor pentru modificarea celor trei legi ale justitiei: Legea privind Statutul magistratilor, Legea privind organizarea judiciara si Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Ministrul Justitiei a anuntat ca pana la data de 31 martie 2021 intreg corpul magistratilor si toate persoanele avizate sunt invitate sa dezbata aceste proiecte astfel incat, intr-un final, sa se poata reda „dreptul cetatenilor de a dispune de o justitie functionala”.
Deja mentionate in diferite publicatii, semnalam si noi pe scurt care sunt principalele modificari care se intentioneaza a fi aduse Legilor Justitie, precum si punctul nostru de vedere asupra principalelor propuneri, din perspectiva profesionala a avocatilor de business, care se „lovesc” in activitatea de zi cu zi de problemele justitiei din Romania, de mentalitatile si prejudecatile magistratilor si, pe alocuri, de anumite frustrari care isi pot avea „radacinile” tocmai in disfunctionalitatea justitiei actuale din Romania.
- Modificarile principale propuse in proiectul Legii privind statutul magistratilor:
- este intarit rolul CSM in organizarea concursurilor, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, astfel atribuind puteri sporite INM;
- modalitatile de intrare in magistratura fara concurs sunt eliminate, cu exceptia magistratilor pensionari la instante cu un numar mare de posturi vacante;
- schema de pensionare anticipata a magistratilor este eliminata;
- pragul de vechime este micsorat pentru procurorii cu functii de rang inalt;
- se ridica la rang de lege unele proceduri de numire a procurorilor cu rang inalt – Presedintele Romaniei este obligat sa isi motiveze refuzurile de numire in functie si se fixeaza un termen de 60 de zile pentru emiterea decretelor prezidentiale in procedura numirii/revocarii din functiile de conducere; se introduce posibilitatea atacarii in instanta a decretului de revocare in cazul procurorului de rang inalt;
- se revine la procedura de concurs pentru a accede la functia de judecator in cadrul ICCJ; judecatorii ICCJ trebuie sa dispuna de dubla specializare;
- durata functiilor de conducere creste de la 3 la 4 ani;
- rolul procurorului general creste.
- Modificarile propuse in cuprinsul Legii privind organizarea judiciara:
- se propune desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) – se reglementeaza modul de transfer al cauzelor catre celelalte parchete, situatia privind personalul structurii si regimul juridic al diverselor acte procedurale efectuate in procedura;
- se reglementeaza, in mod detaliat, motivele de revocare precum si procedura de revocare a procurorilor numiti in cadrul DNA si DIICOT si se stabilesc criterii pentru a verifica modul de exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei;
- se abandoneaza solutia privind compunerea completelor de judecata in apel din 3 judecatori, revenind la formula de 2 judecatori;
- se limiteaza posibilitatea infirmarii solutiei procurorului de catre procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;
- se elimina restrictiile care privesc libertatea de exprimare a magistratilor, introdusa in anul 2018;
- se introduce procedura detaliata de numire in functie in cadrul DIICOT/DNA, astfel uniformizand regulile de recrutare sau selectie a procurorilor din cele doua directii, din perspectiva conditiilor de numire (de exemplu: pregatire profesionala, reputatie, absenta sanctiunilor disciplinare in ultimii 3 ani, o vechime de cel putin 7 ani in functia de procuror/judecator);
- se introduc clarificari privind auditarea de repartizare a cauzelor judiciare;
- se uniformizeaza regulile privind salariul de baza si sporurile ofiterilor si agentilor de politie judiciara, detasati in cadrul Ministerului Public, stabilind ca salariul de baza si sporurile ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati in cadrul parchetelor sunt cele prevazute pentru ofiterii si agentii de politie judiciara din cadrul DNA, interventia legislativa avand la baza considerente de echitate.
- Modificarile propuse a fi aduse Legii privind CSM:
- aspectele generale si comune ale carierei magistratilor sunt de competenta plenului iar cele specifice carierei – a celor doua sectii;
- se revizuiesc normele privind conducerea Inspectiei Judiciare – se introduce concursul ca mod de selectie a sefilor si tot prin concurs vor fi numiti si directorii de directie din IJ;
- se trece la un sistem de lucru in 2 sesiuni ordinare si extraordinare in CSM, la nevoie – in perioada dintre sesiuni, membrii CSM isi desfasoara activitatea la instante;
- se revine la sistemul traditional de 2 ani de pregatire in cadrul INM (in loc de 4 ani, cum este in prezent);
- se reduce pragul vechimii procurorilor de rang inalt de la 15 ani la 12 ani;
- mandatul procurorilor este marit de la 3 la 4 ani;
- se elimina restrictia privind dreptul Presedintelui Romaniei de a refuza propunerile venite de la Ministerul Justitiei;
- procurorul ierarhic superior va putea infirma solutia procurorului de caz doar pe criterii de legalitate, nu si pe motive de temeinicie, cum este in prezent.
Ar trebui mentionat si faptul ca la finalul lunii septembrie 2020, mai exact in data de 30.09.2020, a fost emis de catre Comisia Europeana si Raportul din 2020 privind statul de drept, iar in cadrul Capitolului consacrat situatiei statului de drept in Romania se precizeaza faptul ca: „In 2020 guvernul si-a reafirmat angajamentul de a relua reformele in domeniul justitiei dupa regresele inregistrate in perioada 2017-2019. […] Continua sa fie luate masuri controversate, care au un impact negativ asupra independentei sistemului judiciar, cum ar fi infiintarea Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie, insarcinata exclusiv cu urmarirea penala a infractiunilor comise de judecatori si procurori. Faptul ca aceste masuri sunt in continuare aplicate sporeste nesiguranta cu privire la functionarea sistemului de justitie, mai ales din perspectiva efectului lor cumulat. In plus, unele dintre aceste masuri pot, de asemenea, sa se reverbereze negativ asupra personalului care lucreaza in domeniul justitiei, cu consecinte asupra eficientei acestuia […] Modificarile propuse a fi aduse Codului penal si Codului de procedura penala creeaza insecuritate cu privire la eficacitatea cadrului juridic in materie de lupta anticoruptie, motiv pentru care este important sa se identifice solutii juridice si la nivelul politicilor prin care sa se dea curs deciziilor-cheie ale Curtii Constitutionale in acest domeniu […] Societatea civila a avut un rol important in apararea statului de drept in Romania”.
Aceasta prezentare succinta a concluziilor acestui Raport devoaleaza (daca mai era un secret pentru cineva) faptul ca, in continuare, la nivelul Uniunii Europene se considera ca in Romania justitia nu functioneaza in cele mai bune conditii, ca anumite modificari propuse Codului Penal si Codului de Procedura Penala pot impacta in mod negativ lupta impotriva coruptiei si ca mai ales rolul societatii civile ar trebui sa fie unul mai important si mai semnificativ atunci cand este vorba despre apararea statuli de drept in Romania.
Astfel, la o prima analiza a modalitatii in care Ministerul Justitiei a inteles sa modifice cele 3 legi anterior mentionate, se poate concluziona ca acesta a procedat in concordanta cu opinia Comisiei Europene in momentul in care a inteles sa puna in discutie publica toate modificarile, acordand si un termen destul de lung (31.03.2021) pana la care magistratii, ceilalti profesionisti din justitie si societatea civila sa isi poata exprima punctul de vedere. Posibil ca Ministerul Justitiei sa fi inteles (dandu-le curs) si recomandarile GRECO din 2019 cu privire la imbunatatirea transparentei procesului legislativ, prin dezvoltarea in continuare a regulilor privind dezbaterile, consultarile si audierile publice, prin asigurarea publicitatii in timp util a proiectelor legislative si a amendamentelor la acestea precum si prin luarea masurilor corespunzatoare pentru ca procedura de urgenta sa fie aplicata cu titlu de exceptie si intr-un numar limitat de cazuri.
*
Cat priveste analiza modificarilor propuse, cea mai disputata, discutata si disecata modificare este cea privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).
Avocatul General al CJUE, Michal Bobek, a aratat deja faptul ca iînfiintarea Sectiei Speciale pentru investigarea magistratilor este contrara dreptului Uniunii Europene. S-a considerat ca este dificil de sustinut ca infiintarea SIIJ a fost justificata in mod clar, neechivoc si accesibil. Avocatul General a aratat ca infiintarea Sectiei trebuie sa corespunda unei justificari deosebit de importante, transparente si reale. Odata indeplinit acest criteriu, este in plus imperativ ca organizarea, compunerea si functionarea unei asemenea sectii sa se conformeze unor garantii de natura sa evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecatoresti.
Trei asociatii de magistrati, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) sustin ca modificarile la Legile Justitiei contin propuneri ce constituie un regres inacceptabil in materia independentei Justitiei. Totodata, se arata ca „desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie nu este motivata si nu garanteaza in niciun fel ca judecatorii si procurorii nu vor mai fi interceptati, urmariti penal si trimisi in judecata pentru a fi influentati cu privire la solutiile pe care le pronunta” si ca „alegerea membrilor CSM de catre toti judecatorii, indiferent de gradul de jurisdictie, goleste de continut reprezentativitatea acestora in cadrul Consiliului si anuleaza importanta votului fiecarui judecator”.
Cele 3 asociatii au mentionat de mai multe ori, de-a lungul timpului, ca infiintarea SIIJ a fost o garantie necesara pentru independenta justitiei, in conditiile in care magistratii au fost anchetati pentru solutiile pronuntate, secretul deliberarii a fost incalcat de procurorii DNA, au existat magistrati trimisi in judecata si suspendati din functie pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu exista ori pentru hotararile date, dupa cum au existat magistrati ce au fost interceptati de procurorii DNA in timpul si in legatura cu cauzele pe care le aveau de solutionat, inclusiv pe durate extrem de lungi de timp.
Si in Camera Deputatilor s-a incercat desfiintarea SIIJ insa propunerea legislativa initiata de 41 de parlamentari a fost respinsa in cursul lunii iunie 2020 cu 167 voturi pentru, 97 impotriva si 25 de abtineri.
De asemenea relevant, conform bilantului Ministerului Public pe anul 2019 SIIJ a finalizat cu rechizitorii doar doua dintre cele 417 dosare solutionate, celelalte 415 fiind clasate [nota: dorim sa mentionam si in acest context ca astfel de statistici demonstreaza, volens nolens, ca nu principiul aflarii adevarului este fundamentul activitatii Parchetului ci productia de (cat mai multe) rechizitorii, aspect reprobabil si contrar CEDO si Constitutiei Romaniei].
Punctul nostru de vedere este ca nu este argumentata in mod credibil excluderea de plano a unui serviciu care sa se ocupe exclusiv cu cercetarea cazurilor in care sunt implicati magistratii (si mai ales judecatorii), in contextul in care mai ales acestia din urma trebuie, pentru bunul mers al Justitiei pe care (doar) ei o reprezinta, sa nu fie supusi la niciun fel de presiuni (prin demararea unor anchete pur formale, prin interceptari de lunga durata si pe baza unor motivatii formale, prin acuzatii ce tin de procesul de deliberare etc.). De altfel, acest serviciu a existat in cadrul DNA inca din anul 2014, functionand cu o schema de personal relativ similara SIIJ ca si numar de procurori si politisti judiciari, avand activitati specifice in domeniul Justitiei (si cu precadere al magistratilor judecatori), insa operand sub imperiul unor reguli interne extrem de obscure si care, odata ce au devenit publice, au generat reactii extrem de controversate in randul magistratilor.
In acelasi sens, este de avut in vedere si argumentul extrem de relevant al faptului ca un astfel de Serviciu distinct (pe acelasi palier organizational cu SUPC, DNA sau DIICOT si care sa nu aiba si procurori de sedinta proprii) ar putea asigura echilibrul judiciar dezirabil in cadrul actului de justitie, in sensul in care este de neconceput ca judecatorul de scaun sa fie interceptat sau anchetat chiar de catre procurorul care sustine acuzarea, fiind evident pus intr-o pozitie de inferioritate fata de acesta, aspect contrar si nepermis in cadrul unor proceduri judiciare penale care se doresc, la nivel principial, loiale si fata de aparare.
Pe de alta parte, in anul 2019 Comisia de la Venetia a precizat ca nu ar fi avut probleme cu infiintarea unui nou parchet specializat in Romania daca ar fi existat o „justificare obiectiva si plauzibila” sau „motive plauzibile legate de buna administrare a justitiei”, aspect care vine asadar sa lamureasca faptul ca nu SIIJ insusi este o problema ci faptul ca, la nivel european, nu a existat o comunicare eficienta (sau coerenta) a Statului Roman privind motivele si scopul infiintarii acestei Sectii autonome.
*
O alta rectificare stipulata in cuprinsul proiectelor de modificare a legilor justitiei priveste procedura de numire si revocare a procurorilor sefi.
Cu privire la aceasta procedura se mentioneaza la art. 149: (1) Dupa emiterea avizului Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevazut la art. 148 alin. (3), ministrul justitiei poate continua procedura, prin transmiterea catre Presedintele Romaniei a propunerii de numire in functia de conducere, insotita de toate documentele relevante. (2) Presedintele Romaniei poate refuza, motivat, numirea in functiile de conducere prevazute la art. 145 alin. (1)[1], aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. Decretul Presedintelui Romaniei de numire in functie sau refuzul motivat al acestuia se emit in maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de catre ministrul justitiei.
Procedurile de numire a procurorilor de rang inalt nu respecta insa recomandarile formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare, rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania si avizele Comisiei de la Venetia si Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).
Astfel, una dintre modificarile importante care se vrea a fi adusa este instituirea dreptului Presedintelui Romaniei de a numi sau respinge nelimitat nominalizarile facute de Ministrul Justitiei privind functia de procuror sef al parchetelor, prerogativa eliminata in anul 2018 (se cunoaste bine faptul ca in prezent Presedintele are posibilitatea de a respinge doar o singura data o propunerea de numire formulata de Ministrul Justitiei, si atunci motivat).
Trebuie notat ca prevederea ar urma sa se aplice si in cazul revocarii din functie a procurorilor sefi, cu mentiunea ca decretul prezidential prin care se dispune revocarea poate fi atacat la instanta de contencios administrativ, fara parcurgerea procedurii prealabile, iar in cursul judecatii instanta va putea verifica legalitatea si temeinicia propunerii Ministrului Justitiei de revocare din functia de conducere.
Punctul nostru de vedere cu privire la aceasta modificare este in sensul ca, aparent, Presedintele Romaniei va avea prerogative depline in ceea ce priveste numirea sau revocarea procurorilor sefi, recomandarea si avizul CSM fiind doar niste chestiuni care vor conta prea putin in mecanismul de numire a unor asemenea procurori (de altfel istoria ultimilor ani ne-a invatat ca propunerile si numirile s-au facut chiar si cu aviz negativ al CSM). Din perspectiva noastra, Presedintele Romaniei nu ar trebui sa poata refuza in mod nelimitat o asemenea numire sau revocare, Ministrul Justitiei, impreuna cu CSM, fiind singurele foruri abilitate sa decida sau sa avizeze aceste numiri care tin de bunul mers al justitiei.
De altfel, este inca o data vadita lipsa de coerenta a demersurilor si a discursurilor publice privind nevoia de reforme in Justitie, afirmat a fi facuta in principal cu scopul evitarii politizarii acesteia (sau eliminarii riscului de influenta politica), in contextul in care doi oameni eminamente politici (mai ales Ministrul Justitiei) au un rol covarsitor in aceste proceduri de numire si revocare.
*
O alta propunere (inclusa in articolul 145 alin. 1 din Legea privind statutul magistratilor din Romania) vizeaza reducerea vechimii minime necesare pentru depunerea candidaturii in vederea numirii pentru functiile de Procuror General al PICCJ, prim-adjunct, adjunct al acestuia, procuror sef al DNA si al DIICOT, adjunctii acestora, procurorii sefi de sectie ai PICCJ, ai DNA si DIICOT, respectiv de la 15 la 12 ani.
Punctul nostru de vedere in acest sens este ca ar trebui mentinuta obligatia mentinerii vechimii in functie de 15 ani, cel putin pentru functiile de Procuror General si a procurorilor sefi SUPC, SIIJ, DNA si DIICOT, tocmai pentru a se garanta un grad ridicat de profesionalism si experienta a acestor persoane, care se presupune ca s-au intalnit cu multiple si varii chestiuni practice de-a lungul carierei profesionale sau manageriale.
*
O modificare notabila ar fi consacrarea in Legea privind organizarea judiciara a numarului de judecatori care judeca o cauza in faza de apel (cu precizarea ca legea actuala, care prevede judecarea apelurilor in complet de 3 judecatori, nu a fost niciodata aplicabila). Astfel, conform dispozitiilor art. 34 alin. 1: „In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza: a) in cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, completul de judecata este format din 3 judecatori; b) pentru contestatiile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de drepturi si libertati si judecatorii de camera preliminara de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 2 judecatori.”
In mod evident, consideram ca numarul judecatorilor care judeca o cauza in apel nu ar trebui sa conteze major (intre 2 si 3), mai relevant (poate) fiind gradul de incarcare al fiecarei instante, posibilitatea de a se constitui mai multe complete de judecata, precum si gradul de profesionalism si experienta al fiecarui magistrat in parte.
*
O alta modificare care consideram ca ar trebui mentionata este scurtarea termenului cursurilor Institutului National al Magistraturii (conform dispozitiilor art. 25 din Legea privind statutul magistratilor din Romania). In concret, se vizeaza revenirea duratei acestora la o perioada de doi ani in loc de patru, precum se stabilise la precedenta amendare a legii.
Punctul nostru de vedere este ca ar trebui analizat foarte bine de catre forurile competente si decizionale durata pe care un auditor de justitie ar trebui sa o petreaca in cadrul Institutului cu ocazia formarii sale profesionale. Ca este o perioada de timp mai scurta (2 ani) sau ca este vorba despre o perioada de timp mai lunga (3-4 ani), principala grija a formatorilor din cadrul acestui Institut ar trebui sa fie pregatirea cat mai buna a unor viitori magistrati care sa aplice in mod corect „litera si spiritul legii”. De foarte multe ori cred ca unii dintre avocati se intreaba daca un judecator abia iesit de pe bancile INM poate judeca cauze complexe, evident de competenta Judecatoriei, sau daca poate aprecia asupra unui divort cu minori, in cazul in care respectivul judecator nici macar nu este casatorit si nu are copii.
Prin modificarile propuse se largeste competenta judecatorilor stagiari in anumite materii pentru litigii avand o valoare de pana la 100.000 de lei (in prezent fiind permisa judecarea cauzelor cu o valoare de pana la 10.000 lei) si se introduc noi obiecte ale dosarelor care vor putea fi judecate de acestia – de exemplu, cererile privind pensiile de intretinere, cererile privind ordonanta presedintiala, cererile de emitere a ordonantei de plata, cererile privind evacuarea din imobile folosite sau ocupate fara drept.
***
Concluzionand, opinam ca propunerile de modificare sunt unele necesare, mai ales cele de detaliu sau de cariera judiciara, insa avem reale rezerve privind mizele principale ale modificarilor propuse, respectiv cele cu privire la care am opinat si in cuprinsul prezentului articol. Credem ca acestea nu contribuie in mod real la de-politizarea procesului de justitie, care este un proces vizbil si extrem de daunator, care a si generat o scadere accentuata a increderii justitiabililor (fara sa mai vorbim de avocati) in procesul de justitie, iar cel mai probabil aceste propuneri vor ajunge din nou subiect de dezbatere publica (si implicit politica), inclusiv cu implicarea Curtii Constitutionale (la randul ei subiect de iminente „reforme” legislative).
[1] Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie și al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcției Naţionale Anticorupţie și Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de procuror sau judecător, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în acelaşi mod.
