Discursul domnului av. dr. Traian Briciu, Președinte UNBR, „Provocări actuale privind independența profesională a avocaților” rostit cu ocazia Zilei Europene a Avocaților 2021: “Nu există justiție fără avocați independenți”

Înainte de toate, doresc să vă mulțumesc că sunteți alături de noi la celebrarea Zilei Europene a Avocaților, care, în acest an, abordează o problematică vitală nu numai pentru avocați, ci și pentru justiție și statul de drept.

Sub un titlu tranșant –“Nu există justiție fără avocați independenți”-, Consiliul Barourilor și Societăților de Drept din Europa (CCBE) ne propune să analizăm și să conștientizăm pericolele la care este expusă democrația în contextul înmulțirii atacurilor asupra avocaților în tot mai multe state, inclusiv în cele europene.

Conform CCBE, peste 2500 de avocați au fost uciși, arestați sau amenințați în cadrul exercitării legale a profesiei, în ultimii 10 ani. E o cifră alarmantă și e important să analizăm cauzele care au determinat acest trend deosebit de periculos nu numai pentru avocați, ci și pentru statul de drept.

Această problematică nu se rezumă însă numai la atacurile și amenințările directe, ci capătă forme mult mai subtile, dacă nu chiar insidioase. Independența profesională a avocaților este un concept dinamic și cu multiple valențe, remarcându-se o inventivitate continuă în privința atingerilor aduse acestui principiu, care provin din direcții diferite.

Independența este în general definită ca absența influenței, constrângerii sau presiunii exercitate de factori exteriori. Însă acești factori exteriori sunt variabili de la o perioadă la alta, de la un stat la altul.

Nu numai factorii politici sau juridici pot avea efecte asupra independenței profesionale, ci și factori sociali, culturali și economici.

Inclusiv cultura organizațională a sistemului judiciar, a mediului juridic în general, influențează independența profesională a celor implicați, fie că sunt avocați, judecători, procurori sau alți profesioniști care participă la proces. Și, personal, cred că acesta este un factor extrem de important pentru independența avocatului, dar și a sistemului de justiție în general. Modul în care ne raportăm unii la alții în sistemul judiciar și în societate influențează independența profesională, fie că suntem avocați, fie că suntem judecători sau procurori.

Există anumite criterii generale de apreciere a gradului de independență profesională, care sunt acceptate la scară largă și acestea sunt incluse în special în principiile de bază ale ONU privind rolul barourilor[1].   Potrivit acestor principii, avocații nu trebuie asimilați clienților lor sau cauzelor clienților lor ca urmare a îndeplinirii funcțiilor lor. Aceștia beneficiază de imunitate civilă și penală pentru orice declarație relevantă făcută cu bună-credință în pledoariile scrise sau orale sau în aparițiile lor profesionale în fața unei instanțe, a unui tribunal sau a altei autorități juridice sau administrative.

Or, observăm că aceste garanții ale independenței profesionale a avocatului s-au degradat foarte mult în ultimii ani și tocmai acesta este motivul pentru care CCBE a ales această temă pentru a fi adusă în atenția societății, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților.

Însă, în afară de aceste criterii general acceptate, dinamica politică, socială, economică aduce o serie de provocări mai subtile la adresa principiului independenței profesionale.

Există un raport al International Bar Association (IBA)[2] care identifică cel puțin 34 de indicatori ai independenței avocatului, cuprinse într-o „Listă de verificare a autoevaluării” a stării de independență profesională într-o jurisdicție. Nu-i voi enumera pe toți, însă doresc să atrag atenția asupra unor indicatori mai puțin avuți în vedere în dezbaterile pe marginea independenței profesionale și pe care i-aș putea bifa în contextul evaluării. Aceștia sunt:

–  Interdicțiile aplicate publicului și avocaților să critice și / sau să conteste sistemul judiciar;

–  Atacuri publice frecvente împotriva profesiei de către personalități politice proeminente;

– Propaganda negativă politică, societală și chiar mediatică în timp de război, teroare și urgență;

–  Opinia publică negativă asupra profesiei de avocat și o tendință generală a publicului de a asocia avocații cu clienții lor, cu corupția, necinstea și lăcomia.

Toate sună cunoscut!

Potrivit acestui raport al IBA, independența judiciară asigură garanțiile că avocații își pot îndeplini atribuțiile în mod liber și într-un mediu sigur: “O justiție imparțială și independentă este mai probabil să fie tolerantă și receptivă la critici, ceea ce înseamnă că avocații pot critica liber sistemul judiciar, fără teama de represalii, fie sub formă de urmărire penală, fie prin decizii judiciare nefavorabile. Un sistem judiciar independent acționează, de asemenea, ca o verificare a independenței avocaților și invers. Astfel, relația dintre independența justiției și independența avocaților este una de încredere reciprocă și de co-dependență”.

Ceea ce doresc să subliniez este că independența sistemului judiciar și a avocatului sunt interconectate. Justiția nu poate fi independentă fără avocați independenți, pentru că balanța s-ar dezechilibra, ar lipsi o piesă esențială în actul de justiție. Și atunci când justiția nu funcționează corect apare autoritarismul care afectează independența întregului sistem judiciar.

Atacurile tot mai frecvente și mai insidioase la adresa independenței profesiei de avocat și repercusiunile asupra statului de drept au fost sesizate Adunării Parlamentare a Consiliului Europei  printr-un raport privind „Principiile și garanțiile avocaților”[3], întocmit de raportori independenți,  la solicitarea Consiliului de Miniștri.

Raportorii au observat câteva aspecte privind încălcarea independenței avocaților, care se accentuează și necesită soluții de remediere. Printre acestea se numără tendințele de identificare a avocaților cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților sau infracțiunile de care aceștia sunt acuzați.

Un alt aspect interesant identificat în Raportul Bashkin cu privire la tendințele de încălcare a independenței profesionale a avocaților este faptul că autoritățile de aplicare a legii încearcă în mod necorespunzător să evalueze și să reglementeze onorariile avocaților.

Din păcate, dacă analizăm criteriile la care ne raportăm în analiza ingerințelor la adresa independenței profesionale a avocatului, ar trebui să bifăm destul de multe. Iar, cum am văzut, aceste atacuri nu sunt invenții naționale, ci se manifestă în plan global, de unde și pericolul crescut asupra evoluției statului de drept.

Având în vedere legătura directă între atacurile la adresa independenței avocatului și degradarea statului de drept, problematica atingerilor aduse independenței profesionale a avocaților nu este numai preocuparea CCBE, ci și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care propune un instrument obligatoriu constând într-o Convenție Europeană a Avocaților[4]. Un astfel de instrument ar trebui să creeze garanțiile necesare pentru ca avocații din Europa să își poată exercita profesia în mod liber și independent, fără prejudecăți sau obstacole și, prin urmare, ar asigura respectarea statului de drept prin a oferi cetățenilor un acces efectiv la drepturile lor.


[1] Principiile de bază privind rolul barourilor Adoptate de al 8-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul deținuților, Havana, Cuba (27 august – 7 septembrie 1990)

[2] The Independence of the Legal Profession Threats to the bastion of a free and democratic society

A report by the IBA’s Presidential Task Force on the Independence of the Legal Profession

[3] Raportul Bashkin privind „Principiile și garanțiile avocaților”

[4] Documents relating to the European Convention on the Profession of Lawyer

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here