Material redactat de av. Mihai Caraghiaur, Partener Dima Andrei & Asociații
Sediul materiei se regăsește în cuprinsul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Prin adoptarea acestui act normativ, legiuitorul a urmărit crearea unei legislații unitare a tuturor instituțiilor existente sub imperiul vechii reglementări, respectiv Legea nr. 85/2006.
Prezentul articol urmărește să supună atenției o cale de atac des întâlnită în această ramură a dreptului, respectiv, contestația împotriva tabelului actualizat al creanțelor în procedura insolvenței atunci când nu a fost exercitată calea de atac a contestației împotriva tabelului preliminar al creanțelor, dorindu-se atacarea întregii creanțe prin introducerea unei contestații împotriva tabelului de creanțe rectificat, speța ce urmează a fi prezentată deosebindu-se printr-o serie de particularități.
În litigiul în discuție calitatea de creditor este deținută de una dintre cele mai mari societăți prezente pe piața de operațiuni de leasing financiar din România. Creanța cu care societatea creditoare este înscrisă la masa credală a societății debitoare este de o valoarea considerabilă, respectiv 13.977.094 lei.
Aflându-se în procedura insolvenței, ca urmare a vânzării bunurilor asupra cărora era instituită garanția reală, administratorul judiciar a operat modificarea creanței cu care societatea parteneră era înscrisă la masa credală, creanța fiind diminuată cu suma obținută în urma valorificării bunurilor asupra cărora era instituită garanția. Ca efect al acestei modificări, a fost întocmit un nou tabel actualizat al creanțelor acesta fiind publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, tabel contestat ulterior de către administratorul special al societății debitoare.
Potrivit art. 111 din Legea nr. 85/2014 ”(1) Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.
(2) Contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată.”
Contestația formulată a fost admisă, judecătorul sindic dispunând admiterea contestației și deci înlăturarea creanței societății creditoare în cuantum de 13.977,094 lei de la masa credală.
Împotriva soluției pronunțate de către judecătorul sindic creditorul, prin intermediul Societății Civile Profesionale de Avocați ”Dima Andrei & Asociații” a exercitat calea de atac a apelului, considerând că soluția pronunțată este nelegală ca urmare a unei greșite interpretări a dispozițiilor legale privind termenul de formulare a contestației împotriva tabelului preliminar, dar și a limitelor în care contestația putea fi exercitată.
Principalul aspect pe care echipa a trebuit să îl aibă în vedere a fost dacă, prin neexercitarea căii de atac împotriva tabelului preliminar al creanțelor se poate formula ulterior contestație împotriva tabelului preliminar actualizat prin care să fie criticată în integralitate creanța înscrisă la masa credală. De asemenea, s-a mai pus problema limitelor în care poate fi formulată contestația împotriva tabelului preliminar actualizat.
Potrivit dispozițiilor art. 185-186 din Codul de procedură civilă (cu care Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență se completează), neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată din motive temeinic jusitificate.
Cu titlu preliminar menționăm că administratorul special al societății aflată în insolvență nu a formulat contestație împotriva tabelului preliminar inițial publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, ci a atacat doar tabelul preliminar actualizat publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență la aproximativ 5 luni de la momentul publicării tabelului preliminar al creanțelor.
Având în vedere necontestarea creanței înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor, prin intermediul cererii de apel formulate am înțeles să invocăm excepția tardivității contestării creanței cu care societatea parteneră a fost înscrisă pentru prima dată în tabelul preliminar de creanţe publicat în BPI prin intermediul contestării tabelului preliminar de creanţe rectificat al debitoarei.
Pentru a determina regimul juridic al excepției tardivității, care odată admisă ar avea drept efect decăderea contestatoarei din dreptul de a formula Contestația, este necesar să se stabilească natura juridică a normei cuprinse în art. 111 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv dacă ea este una menită să protejeze cu precădere un interes individual sau, mai degrabă, unul general. În alți termeni, conform distincției impuse de art. 246 C. proc. civ., se impune determinarea naturii absolute sau relative a excepției tardivității invocate.
În măsura în care excepția tardivității ar fi una absolută, instanța ar fi îndreptățită să o invoce și din oficiu, în orice stare a procesului. În sens contrar, dacă s-ar considera că ea este una relativă, atunci invocarea acesteia ar rămâne la aprecierea părții interesate, respectiv, a societății creditoare.
Raportat la dispozițiile legale prevăzute de art. 111 din Lgea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, am apreciat că excepția tardivității este una absolută, în considerarea naturii de ordine publică a dispozițiilor invocate, norme ce instituie termenul de invocare a contestației.
Chiar dacă nu poate fi negat că invocarea excepției tardivității formulării contestației protejează și interesul contestatorului (prin aceea că i se oferă posibilitatea de a cunoaște, la rândul său, în termen util, dacă pârâtul își fundamentează apărarea apelând sau nu la invocarea excepției tardivității și, astfel, i se asigură garanția unui proces echitabil și previzibil), scopul normei (art. 111 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență) nu este îndreptat precumpănitor spre protejarea poziției procesuale a acestuia, așa cum pretinde art. 246 alin. (2) C. proc. civ., pentru a justifica calificarea excepției tardivității în cazul analizat ca fiind una relativă.
Plecând de la aceste premise, am considerat că deși debitoarea avea posibilitatea să formuleze contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe publicat în BPI, contestație în cadrul căreia putea invoca inclusiv excepția prescripției dreptului material la acțiune, prin contestarea tabelului actualizat s-a încercat atacarea în integralitate a crenței cu care societatea creditoare a fost înscrisă la masa credală cu toate că legea insolvenței presupune exercitarea căilor de atac într-un termen relativ scurt. Altfel spus, nu a fost contestată modalitatea de întocmire a tabelului preliminar rectificat, respectiv diminuarea creanței cu care societatea parteneră a fost înscrisă la masa credală, ci s-a dorit îndepărtarea în integralitate a creanței.
Concluzia la care am ajuns a fost că prin necontestarea tabelului preliminar inițial al debitoarei, creanțele înregistrate în cuprinsul acestuia dobândesc caracter definitiv în ceea ce privește rangul și cuantumul acestora, nemaiputând fi modificate decât în condițiile prevăzute de lege. Împrejurarea că, ulterior momentului publicării tabelului preliminar, lichidatorul judiciar a întocmit un alt tabel actualizat, nu îndreptățește persoanele interesate să formuleze contestație împotriva unor creanțe care nu au fost contestate inițial în termenul legal și imperativ prevăzut de lege (art. 111 din Legea nr. 85/2014 – 7 zile de la publicarea în BPI).
O interpretare contrară ar conduce la eludarea dispozițiilor imperative prevăzute de Legea nr. 85/2014 afectând în mod grav și direct modul de desfășurare a procedurii insolvenței, prin incertitudinea creată cu privire la creanțele înregistrate în tabelul de creanțe.
În consecință, din moment ce nu a fost contestată creanța cu care societatea creditoare a fost înscrisă în tabelul preliminar publicat în BPI în termenul imperativ prevăzut de lege, am susținut că nu se mai pot formula critici cu privire la creanța înscrisă ci, eventual, la modul în care această creanță a suferit ajustări pe parcursul procedurii.
Cu toate că a fost invocată de către administratorul special al societății debitoare inadmisibilitatea invocării excepției tardivității formulării contestației direct în fața instanței de apel, soluția Curții de Apel a fost de respingere a excepției invocate de administratorul special și admiterea excepției tardivității contestării creanței cu care societatea creditoare a fost înscrisă la masa credală, apelul fiind admis iar soluția pronunțată de judecătorul sindic schimbată în integralitate, prin respingerea contestației. În momentul de față, societatea creditoare este înscrisă la masa credală a societății aflată în insolvență cu suma înscrisă inițial în tabelul preliminar de creanțe.
