Ca urmare a legii promulgate de Klaus Iohannis referitoare la organizare si exercitarea profesiei de avocat, a fost organizată o conferință care a tratat aspectele legate de Legea nr. 51/1995 cu privire la adevărații beneficiari ai moficărilor sale.
Conferința i-a avut ca invitați pe Ion Dragne, Gheorghe Florea, Mihai Hotca și Dan Lupașcu, care au pus în dezbatere modificările aduse Legii nr. 51/1995, concluzionând că „superimunitatea” avocaților, așa cum a fost ea numită, este de fapt o formă de apărare a clientului, nu a avocatului.
Ion Dragne, Decanul Baroului București a deschis conferința spunând că Legea nr 51/1995 în forma ei revizuită a afectat imaginea profesiei de avocat. Mai mult, a continuat acesta, cei care au inițiat legea nu și-au propus ca avocatul să dobândească imunități sau garanții suplimentare.
Gheorghe Florea, Președintele UNBR, a continuat prin a spune că deși legea revizuită și moficată reprezintă un progres pentru domeniul juridic, ea are totodată o serie de precizări ambigue.
„Legea și statutul profesiei de avocat crează un model de activitate profesională care nu se suprapune totdeauna cu modelul real aplicat în viața noastră profesională. Sunt modificări ale legii care în ansamblul lor trebuie privite sistemic”, a declarat Gheorghe Florea.
Idee conform căreia modificările legii privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt incomplete, a fost susținută și de Mihai Hotca, Managing Partener Hotca & Asociații.
„Singurele modificări asupra cărora s-a insitat în dezbateri au fost art.35 și art. 46. Textele se referă la relația intimă pe care o are avocatul cu clientul său. Ar fi fost bine să nu existe această reglementare, decât să fie imperfectă”, a declarat Mihai Hotca.
Toți vorbitorii prezenți la conferință au susținut faptul că această „superimunitatea” de care ar trebui să beneficieze avocatul nu se referă la imunitatea avocatului și nici la vreun privilegiu pe care acesta l-ar putea obține. Dimpotrivă, legea, în forma ei revizuită, este de fapt o garanție a secretului profesional al avocatului, beneficiarul, în acest sens, fiind de fapt clientul.
„Nu este vorba nici măcar de un privilegiu al avocaților, pentru că ele vizează înscrisuri care conțin date confidențiale. Putem spune că mai degrabă cele două excepții sunt garanții ale accesului la justiție, ale dreptului la viață privată sau ale secretului corespondeței , ceea ce reprezintă drepturi ale clientului mai degrabă decât ale avocatului”, a mai prezizat Mihai Hotca Managing Partener Hotca & Asociații.
Gheorghe Florea, Președintele UNBR a comentat art. 35, precizând că termenul de „înscris” dintre avocat și clientul său nu este clar definit, ideea împărtășită și de Dan Lupașcu, Mareș/Dinulescu/Mareș. Cei doi avocați au afirmat că termenul „înscris” ar trebui înțeles, în acest caz, în sensul său larg, ceea ce înseamnă că s-ar putea referi inclusiv la conversațiile telefonice dintre avocat și client.
„Nu știu cât progres s-a realizat din punct de vedere al protecției celui care apelează la serviciile avocatului și nu știu cât a sporit încrederea în avocatul despre care se știe că nu este denunțător, pentru că ceea ce s-a dorit a fost ca avocatul să nu aibă profilul denunțătorului, situație care este tot mai frecventă și în legătură cu care se construiește mitul imunității”, a declarat Gheorghe Florea.
Către finalul conferinței, Ion Dragne, Decanul Baroului București a îndemnat și la analizare lucrurilor pozitive aduse de aceste modificări ale Legii nr. 51/1995, menționând, alături de Gheorghe Florea, că art. 39 reprezintă marele succes al modificării. În acest sens, a menționat Ion Dragne, el reflectă parteneriatul pe care avocatul îl are cu justiția și nu subordonarea acestuia față de justiție.
„Textul acesta trebuie să fie citit pozitiv. Art. 39 este un text bun, nou, care vorbește de parteneriatul avocatului cu justiția, nu de subordonarea avocatului față de justiție”, a afirmat Ion Dragne.
Aminitim că, pe data de 24 martie 2017, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea cu privire la modificările aduse exercitării profesiei de avocat și care a născut controverse din cauza așa numitei superimunități de care ar urma să beneficieze avocații, superimunitate oferită de fapt clientului.
