Grupul Dedeman, controlat de antreprenorii băcăuani Dragoş şi Adrian Pavăl, face ultimii pași către preluarea fostei platforme industriale Letea SA Bacău, acolo unde ar urma să fie dezvoltat un hub de business. Creditorii LETEA SA au acceptat oferta Dedeman. Până pe 30 iunie, procedura de vânzare a combinatului se află în faza de supraofertare.
Vânzarea activelor imobiliare ale Letea SA, ( ̴ 342.449 mp teren, clădiri și construcții speciale), odinioară cea mai mare fabrică de hârtie din Estul Europei, se realizează prin negociere directă, prețul oferit fiind de 3.160.000 euro.
Sierra Quadrant derulează, în prezent, faza de supraofertare, la un pas de 316.000 euro, ofertele fiind așteptate la sediul din Bacău al lichidatorului judiciar.
,,Strategia noastră a fost de a transforma LETEA SA Bacău într-un hub de business și sperăm ca viitorul proprietar să urmeze această soluție. Este vorba de hale de producție, spații utilitare, terenuri și clădiri care sunt poziționate într-o zona foarte accesibilă a municipiului Bacău cu destinație industrială.
Beneficiază de toate racordurile necesare la utilități și au acces inclusiv la o linie ferată dedicată. Bacăul, cu aeroportul său internațional, și poziționarea geografică optimă, asigură argumente optime pentru a atrage investitorii’’, a declarat Florin Dragomir, asociat coordonator al Sierra Quadrant.
,,Fabrica Letea Bacău a reprezentat una dintre investițiile economice strategice din zona Moldovei. Asigura sute de afaceri pe orizontală, mii de locuri de muncă, dezvoltare economică la nivel local și nu numai. În anii ‘80, oferta Letea includea peste 200 de sortimente de hârtie şi cartoane dar şi hârtie de ziar, care acoperea întreg necesarul intern și o mare parte din export, către state precum SUA, Elveţia, Olanda, Orientul Mijlociu și țări din Asia. La Letea existau 12 maşini de fabricare a hârtiei, de la hârtie de ziar, igienică, pentru ţigarete, cu filigran, ş.a. Din toată acea investiție a mai rămas o mașină de hârtie și una de maculatură, care sunt depășite din punct de vedere tehnologic. Acesta este și motivul pentru care s-a decis identificarea unui investitor interesat, în primul rând, de preluarea activului imobiliar”, a mai declarat Dragomir.
O ISTORIE DE 141 DE ANI
Fabrica de hârtie „Letea“ din Bacău a fost una dintre cele mai vechi întreprinderi din România, decizia înființării sale fiind luată acum 140 de ani, pe 11 decembrie 1878, de guvernul condus de Ion C. Brătianu.
Istoria fabricii se îmbină poate cel mai bine cu istoria României, una zbuciumată, cu suișuri și coborâșuri. Din cenușa fabricii simbol pentru economia Moldovei au mai rămas câteva terenuri și clădiri, care pot aduce renașterea unui business intrat în istorie.
Înființarea fabricii Letea din Bacău a fost decisă imediat după câștigarea independenței României, fiind considerată drept una dintre primele măsuri pentru crearea unei industrii naționale, care să nu mai depindă de importuri.
Mihail Kogălniceanu, Ion Ionescu de la Brad, Bogdan Petriceicu Haşdeu, A.D. Xenopol, alături de premierul Ion. C. Brătianu s-au aflat printre promotorii înființării fabricii care urma să scrie istorie economică în următoarea 100 de ani.
Fabrica de hârtie „Letea“ din Bacău, cea mai mare din estul Europei, avea să aibă o istorie plină de suișuri și coborâșuri.
Timp de un secol, a fost cel mai mare furnizor de hârtie de ziar și produse de papetărie din țară. A trecut prin naționalizarea de după 1945, a cunoscut o retehnologizare masivă în anii comunismului, iar după Revoluție, în 2003, a fost privatizată, ajungând în posesia fostului primar Dumitru Sechelariu.
În 2011, fabrica a intrat în faliment, iar de atunci s-a încearcat salvarea a ce se mai poate din acest ,,Titanic’’ economic.
După doi ani și jumătate de încercări de vânzare a societății în întregul ei, lichidatorul judiciar Sierra Quadrant a luat decizia, aprobată de creditori, de a scoate la vânzare activele acesteia, în perspectiva găsirii unui investitor capabil să relanseze din punct de vedere economic platforma industrială.
,,Zona industrială Letea are potențialul de a deveni, pe termen mediu și lung, un adevărat hub economic strategic. Creșterea economică din ultimii ani și perspectivele extinderii relațiilor economice internaționale poate transforma acest perimetru într-o adevărată platformă logistică, de producție și suport. Credem că Bacăul, Moldova în general, au nevoie de susținerea business-ului la nivel regional, de atragerea unor investitori capabili să asigure afaceri pe orizontală, locuri de muncă, business-uri menite să atenueze discrepanțele economico-sociale tot mai adânci între această regiune și zonele dezvoltate din țară’’, a mai declarat oficialul Sierra Quadrant.
