De ce ar trebui primariile din Romania sa implementeze sistemul IPSAS

Aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) in primariile din Romania va creste increderea si transparenta raportarilor acestora si le va imbunatati responsabilitatea cu privire la costuri si performantele financiare, arata un studiu recent, realizat de KPMG Romania in colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE).

Studiul a vizat gradul de transparenta a proceselor decizionale si de raportare a primariilor de municipiu si oras din Romania, nivelul de cunoastere si aplicare ale Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (engl. International Public Sector Accounting Standards – IPSAS) de catre personalul acestor entitati, precum si beneficiile, provocarile si implicatiile potentialei aplicari a acestor standarde in cadrul entitatilor publice din Romania. Efectuat la sfarsitul anului 2013, studiul s-a adresat unui numar de 318 primarii de municipiu si oras din intreaga tara.

Analiza releva o serie de provocari si beneficii legate de aplicarea IPSAS in sectorul public din tara noastra. De exemplu, respondentii considera ca o posibila aplicare a IPSAS va conduce la cresterea increderii si transparentei raportarilor efectuate de aceste entitati, la sporirea responsabilitatii lor cu privire la costuri si performanta financiara, precum si la cresterea comparabilitatii raportarilor efectuate. Ca principale provocari ale aplicarii referentialului respectiv, respondentii au mentionat dificultatile in intelegerea si aplicarea anumitor concepte din cadrul IPSAS, selectarea tratamentelor adecvate pentru reflectarea anumitor tranzactii si evenimente, diferentele existente intre IPSAS si reglementarile nationale si costurile de formare a personalului implicat in aplicarea IPSAS. In contextul discutiilor cu privire la crearea Standardelor Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public, aspectele investigate sunt deosebit de importante pentru Romania.

Studiul releva un sprijin puternic pentru cresterea transparentei raportarilor efectuate de catre primariile de municipiu si oras din Romania. Aproape jumatate dintre entitatile respondente – 49% – au desemnat o persoana responsabila cu identificarea datelor ce trebuie afisate pe site-urile proprii conform cerintelor Parteneriatului privind datele publice deschise semnat de Guvernul Romaniei, si doar 45% dintre acestea au identificat seturile de documente adecvate disponibile pentru a fi prezentate in format deschis. In plus, 62% dintre respondenti considera ca publicarea indicatorilor non-financiari ar contribui la o mai buna intelegere a raportarilor cu privire la performanta institutiilor lor. De asemenea, 95% dintre entitatile analizate considera ca este important sau foarte important sa se consulte cu cetatenii in legatura cu actiunile lor.

Respondentii sprijina organizarea de programe de pregatire pentru angajati in acest domeniu, pe fondul in care doar unul din doi respondenti considera ca personalul entitatii din care face parte este bine sau foarte bine pregatit in ceea ce priveste IPSAS. Majoritatea (66%) sunt dispusi sa participe la astfel de programe si sa apeleze la consultanta si materiale emise de autoritatile de reglementare in acest demers, iar 74% considera ca aplicarea IPSAS va spori in mare sau foarte mare masura relevanta si transparenta raportarilor entitatilor pe care le reprezinta. Nici unul din respondenti nu considera ca IPSAS nu ar imbunatati sistemul de raportare curent al institutiei in care lucreaza.

Serban Toader (foto dedesubt), Senior Partner KPMG Romania si Moldova, afirma: “Rezultatele studiului efectuat de KPMG Romania si ASE Bucuresti indica directia inspre care ar trebui sa mearga raportarea financiara si contabilitatea entitatilor din sectorul public din Romania. Lipsa de transparenta si eficienta la nivelul administratiilor publice locale pot reprezenta un risc important pentru economie. De aceea, este necesara implementarea unor modele riguroase de guvernanta si performanta in domeniul public, iar o transparenta mai mare ar putea sa fie o modalitate de a evita in viitor insolventele in sectorul public”.

Serban Toader_kpmg_3 copy

Prof. univ. dr. Pavel Nastase (foto articol), Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, afirma: “Imbunatatirea sistemelor de guvernanta si responsabilitate corporativa este esentiala pentru supravietuirea organizatiilor orientate spre profit, acestea fiind teme principale in cercetarea academica la nivel mondial. In ultimul timp insa, atat guvernele, agentiile guvernamentale si non-guvernamentale, cat si cercetatorii au devenit interesati de aceste procese in contextul entitatilor publice, acestea avand ca scop imbunatatirea serviciilor oferite catre public si o mai buna gestionare a entitatilor respective. Concepte precum „Noul Management Public” (engl. New Public Management), „Noua Guvernare Publica” (engl. New Public Governance) si IPSAS au devenit subiecte principale in discursurile academice si mediatice recente. ASE ia nota de importanta sporita a IPSAS pentru profesia contabila din Romania si isi propune sa isi asume un rol mai activ in instruirea profesionistilor actuali si viitori cu privire la aceste standarde.

Majoritatea entitatilor in care lucreaza respondentii au intre 50 si 249 de angajati (63%), restul fiind egal distribuite intre categoriile 10-49 angajati si respectiv peste 250 angajati. Niciunul dintre respondenti nu lucreaza in entitati cu mai putin de 10 angajati, aspect ce este in concordanta cu tipologia de institutie tintita in cadrul studiului (primarii de oras si municipiu). Respondentii lucreaza in entitati care au in general un nivel mediu anual al cheltuielilor intre 5 si 50 de milioane euro (63%), iar 90% dintre acestia lucreaza in entitati care au un nivel mediu anual al cheltuielilor mai mare de 5 milioane euro. Raspunsurile utilizate in cadrul studiului sunt distribuite uniform din punct de vedere geografic, acoperind toate regiunile tarii.

Reprezentantii primariilor de municipiu si oras care au raspuns la intrebarile cuprinse in studiu au o mare experienta in contabilitate, ceea ce face rezultatele sale extrem de relevante. 38% dintre respondentii nostri au peste 50 de ani si mai mult de o treime au peste 40 de ani. Cei mai multi dintre respondenti (59%) au intre 10 si 25 de ani de experienta in contabilitate, in timp ce 30% dintre ei au mai putin de 10 ani experienta. 41% dintre respondenti ocupa pozitia de contabil sef, in timp ce restul ocupa pozitii precum director financiar, consilier, administrator sau inspector de specialitate.