“Din ce am văzut până în acest moment, energia regenerabilă, energia fotovoltaică are un pas de dezvoltare, de punere în practică și de finalizare mult mai alert decât energia clasică. Într-adevăr Romgaz continuă dezvoltarea, rămâne de văzut când vom vedea primele molecule de gaz în rețea, dar în ceea ce am văzut noi că vorbim totuși de mult mai mulți investitori, unii lucrează cu fonduri proprii, vedem o anumită efervescență și din ceea ce simțim noi vor vedea lumina zilei mai multe astfel de proiecte decât cele din resursă clasică“, a declarat Dan Ciobanu, Partener în cadrul casei de avocatură Suciu Popa.
“Vedem mari jucători cum este cazul Complexului Energetic Oltenia, care produce energie electrică din surse clasice precum cărbune sau păcură. Am văzut în presă recent că a început un parteneriat cu Petrom că să dezvolte 4 proiecte de energie regenerabilă în valoare de 450 MW putere instalată. Într-adevăr în planul național integrat în domeniul energiei, România și-a asumat că până la finalul anului 2030 va avea o pondere de 30,7% din energia electrică consumată obținută din surse regenerabile. Declarațiile decidenților politici menționează chiar o pondere de 34%. Vorbim de circa 6 GW instalați în energie electrică din surse regenerabile raportat la anul 2015.“, adaugă avocatul Suciu Popa.
“În ultimii 3 ani, observăm această efervescență în energia regenerabilă. Asistăm clienți, inclusiv Econergy, într-o multitudine de proiecte. Din informațiile publice pe care le avem și noi la acest moment sunt în diverse etape de avizare, avize tehnice de racordare cu putere instalată de 30 GW, trebuie văzut câți din acești GW se vor transformă în proiecte construite care vor pompă efectiv energie în rețea“, precizează Dan Ciobanu.
“Din punct de vedere strict juridic, deși avem un cadru european bine stabilit încă suntem un pic un urmă cu implementarea unor recomandări ale Comisiei și Uniunii Europene vizavi de modul în care ar trebui să se raporteze autoritățile la investitori. Am văzut o ușoare deschidere că se intenționează să se încurajeze proiectele dezvoltate pe o suprafață de maximum 50 de hectare însemnând că nu va mai avea nevoie de un plan urbanistic zonal. Uneori, în practică, din experiență noastră, autoritățile interpretează în manieră proprie, aceste facilități care au fost gândite și adoptate prin diverse ordonanțe ale guvernului“, a mai spus avocatul Suciu Popa.
“Există o oarecare barieră a autorizațiilor uneori. Rămâne de văzut, de asemenea, câte din acest proiecte se vor transforma în realitate, în contextul în care au început deja să vedem avize tehnice de racordare cu dată de punere în funcțiune 2028 – 2030, ceea ce înseamnă că, deși operatorii de transport și distribuție încearcă să se dezvolte și să le întărească pe cele existente, în practică nu e atât de ușor de făcut. Au nevoie de fonduri, când e vorba de Transelectrica, operatorul de transport fiind rețeaua statului se complică un pic lucrurile, spre deosebire de distribuitori care sunt aproape în integime privați și atunci sunt diferite provocări în piață pe care le vedem și încercăm să ne asistăm clienții astfel încât să treacă peste astfel de provocări să vedem cât mai multe proiecte puse în funcțiune“, a mai spus Dan Ciobanu, Partener în cadrul casei de avocatură Suciu Popa în cadrul panelului de industrie și energie al evenimentului THE SUSTAINABILITY CHALLENGE 2022.
Partenerii THE SUSTAINABLE CHALLENGE 2022 sunt Erste Asset Management România, ING Bank România, ROCA Investments, Suciu Popa, Colliers, Bursă de Valori București, Dentons. Partener strategic este CCIFER, iar Suporting Partner Banca Transilvania.
