Revoluția tăcută din consultanța juridică și fiscală: cum încearcă România să construiască propriul model de inteligență artificială profesională
În ultimii ani, discursul despre inteligența artificială a oscilat între fascinație și anxietate. Pentru unii, AI-ul este promisiunea unei eficiențe fără precedent, iar pentru alții, începutul unei lumi în care profesiile intelectuale vor fi treptat erodate de algoritmi. Între aceste două extreme, există însă o zonă mult mai pragmatică și mai puțin spectaculoasă, dar infinit mai importantă: aceea în care tehnologia începe să rezolve probleme reale.
Exact în această zonă încearcă să se poziționeze Benvolio, platforma de inteligență artificială dezvoltată de compania românească CODZILLA împreună cu ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII, prin divizia sa fiscală. Lansarea proiectului a fost discutată pe larg în ediția emisiunii „Legile Afacerilor” de la PRIMA NEWS, moderată de Andrei Cristea, într-o conversație care a depășit rapid granițele unei simple prezentări de produs și a intrat într-o dezbatere mult mai amplă despre viitorul profesiilor juridice și fiscale.
Invitații ediției, Alexandru Cristea, Tax Partner în cadrul ȚUCA ZBÂRCEA & ASOCIAȚII, și Sebastian Doroftei, CEO CODZILLA, au descris nu doar un nou instrument tehnologic, ci o schimbare de paradigmă care începe să afecteze deja una dintre cele mai conservatoare și mai sensibile industrii: consultanța juridică.
Momentul ales pentru lansare nu este întâmplător. România produce astăzi aproximativ 8% din PIB prin sectorul IT, ceea ce înseamnă aproape 24 de miliarde de euro, iar companiile locale de tehnologie încearcă tot mai des să iasă din zona outsourcing-ului și să construiască produse proprii, scalabile internațional. În acest context, apariția unei platforme LegalTech dezvoltate local și gândite pentru piețele europene devine relevantă nu doar economic, ci și strategic.
Benvolio pleacă de la o observație simplă: problema profesioniștilor din domeniul juridic și fiscal nu mai este lipsa informației, ci excesul ei. Legislația se modifică permanent, jurisprudența se acumulează într-un ritm imposibil de urmărit integral, iar presiunea pentru răspunsuri rapide și corecte devine din ce în ce mai mare. În această ecuație, avocatul sau consultantul fiscal nu mai este doar un expert în lege, ci și un filtru de informație. Aici intervine rolul inteligenței artificiale, dar nu orice fel de inteligență artificială.
Una dintre ideile centrale ale discuției de la PRIMA NEWS a fost diferența dintre instrumentele AI generaliste și platformele specializate. Sebastian Doroftei a explicat că principala problemă a modelelor publice este lipsa de control asupra surselor. Un sistem care își extrage informațiile din întreg internetul poate formula răspunsuri convingătoare, dar nu neapărat corecte. În profesiile juridice, această diferență poate deveni critică.
Benvolio încearcă să evite exact această vulnerabilitate. Platforma nu funcționează ca un simplu chatbot construit peste un model AI generic, ci ca un ecosistem alimentat din baze de date juridice și fiscale validate, care includ legislație românească și europeană, jurisprudență, Monitorul Oficial și reguli profesionale specifice. În esență, sistemul caută mai întâi informația relevantă în propriile surse, o verifică, o corelează și abia apoi folosește inteligența artificială pentru a construi raționamentul și răspunsul final. Diferența poate părea subtilă pentru publicul larg, însă pentru un avocat sau un consultant fiscal ea este fundamentală.
Într-un domeniu în care fiecare formulare poate produce consecințe juridice sau financiare, ideea de trasabilitate devine esențială. Invitații au insistat asupra faptului că platforma indică permanent sursele utilizate și logica prin care acestea sunt integrate în răspuns. Practic, utilizatorul poate verifica fiecare etapă a raționamentului.
Acesta este probabil și motivul pentru care termenul folosit cel mai frecvent în timpul emisiunii a fost „copilot”. Nici Alexandru Cristea, nici Sebastian Doroftei nu au încercat să promoveze ideea unui AI care înlocuiește avocatul. Din contră, mesajul lor a fost aproape prudent: inteligența artificială trebuie privită ca un instrument de eficientizare, nu ca un substitut al responsabilității profesionale. Decizia finală aparține întotdeauna omului.
Această nuanță devine importantă într-un moment în care o parte a discursului public despre AI este dominată de exagerări. În realitate, profesiile juridice și fiscale sunt construite nu doar pe informație, ci și pe interpretare, experiență, intuiție profesională și asumare. Niciun algoritm nu poate prelua integral aceste componente. În schimb, ceea ce poate face tehnologia este să reducă dramatic timpul consumat în procese repetitive: căutarea precedentelor, analiza unor volume mari de documente, compararea contractelor sau structurarea informației. Tocmai aici pare să fie miza reală a produsului.
Discuția a atins inevitabil și tema securității datelor, probabil una dintre cele mai sensibile zone pentru orice companie care dezvoltă soluții AI destinate mediului juridic. Sebastian Doroftei a explicat că infrastructura Benvolio este construită pe standarde ridicate de securitate și că datele rămân proprietatea clientului. Într-un domeniu în care confidențialitatea este fundamentală, adoptarea tehnologiei depinde aproape integral de nivelul de încredere pe care platforma îl poate genera.
Modelul comercial ales este unul de tip SaaS, cu abonamente care pornesc de la 150 de euro pe utilizator și cresc în funcție de complexitatea utilizării. Prețurile indică destul de clar faptul că produsul nu vizează consumatorul obișnuit, ci mediul corporate, firmele de avocatură și departamentele juridice sau fiscale ale companiilor.
Dincolo de piața locală, ambițiile proiectului sunt însă mult mai mari. CODZILLA a început deja discuții pentru extinderea în Europa Centrală și de Est, iar compania caută parteneri regionali care să poată adapta produsul la specificul fiecărei jurisdicții. Pentru că, așa cum au explicat invitații, un AI juridic nu poate fi exportat pur și simplu dintr-o țară în alta fără o recalibrare profundă. Dreptul continental funcționează diferit de sistemele de common law, iar interpretările juridice sunt strâns legate de contextul local.
Într-un fel, exact aici se află adevărata provocare a proiectului: nu dezvoltarea tehnologică în sine, ci capacitatea de a transforma inteligența artificială într-un instrument suficient de credibil pentru profesioniștii care operează într-un mediu unde eroarea costă. Poate că acesta este și motivul pentru care dialogul din studioul PRIMA NEWS a avut un ton mai degrabă echilibrat decât triumfalist. Nu s-a vorbit despre sfârșitul avocaturii și nici despre o revoluție instantanee. S-a vorbit despre eficiență, despre adaptare și despre inevitabila schimbare a modului în care profesioniștii vor lucra în următorii ani.
Iar dacă există o concluzie care a rămas după această ediție, ea este probabil aceasta: inteligența artificială nu va elimina profesiile juridice și fiscale, dar va schimba profund modul în care acestea funcționează. Iar companiile care vor înțelege primele această transformare, vor avea un avantaj greu de recuperat.
