Romania trebuie sa depuna toate eforturile pentru a evita repetarea experientei aplicarii de corectii financiare in exercitiul 2014 – 2020, cele aplicate pana in prezent fiind estimate, neoficial, la minimum un miliard de euro, ceea ce reprezinta aproximativ 15% din rata absorbtiei fondurilor la data de 30 iunie 2014, arata una dintre concluziile evenimentului de lansare, in data de 26 iunie a.c., a culegerii de spete privind Hotarari ale instantelor de judecata in cauze privind corectii financiare in proiectele cu finantare din fonduri structurale.
Preocupate sa identifice cauzele care au generat un fenomen ce a atins nivelul national in acest exercitiu financiar, Institutul pentru Politici Publice (IPP) si firma de avocatura Tuca Zbarcea & Asociatii au organizat un eveniment ocazionat de lansarea culegerii de spete privind Hotarari ale instantelor de judecata in cauze privind corectii financiare in proiectele cu finantare din fonduri structurale. Editia 2014, dedicata deciziilor instantelor de judecata, confirma – dupa cea din 2013, aferenta notelor de constatare a neregulilor emise de catre Autoritatile de Management in urma controlului Autoritatii de Audit – faptul ca fenomenul corectiilor financiare atinge, desi putea fi prevenit, mai multe segmente ale societatii, iar efectele sale in lant vizeaza administratia centrala, administratia locala, justitia si, nu in ultimul rand, cetatenii din comunitatile in care se implementeaza proiectele.
In deschiderea evenimentului, Directorul de Programe al IPP, Elena Tudose, a punctat faptul ca peste 60% din situatiile de corectii financiare analizate in primul volum fac obiectul unor litigii aflate pe rolul instantelor de judecata. In 55% dintre procese, autoritatea locala are castig de cauza, iar in 85% dintre deciziile irevocabile ale instantelor este mentinuta sentinta primei instante. Durata medie a proceselor avand ca obiect anularea notelor de aplicare a corectiilor financiare pana la formularea deciziei definitive si irevocable a fost de 18 luni, cu variatii intre 7 luni (cel mai scurt proces) si 2 ani (cel mai lung).
In completare, pentru o perspectiva juridica asupra acestui fenomen, Cristina Ana – Coordonatorul Departamentului de Fonduri Structurale din cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii, a mentionat ca practica instantelor judecatoresti in materia corectiilor financiare este neunitara, ca un procent alarmant de hotarari sunt emise de catre instante necompetente sa judece cauzele si ca justitiabilii nu cunosc etapele procesuale in procese de acest fel. Hotararile judecatoresti referitoare la corectii financiare privesc in proportie de 99,23% proceduri de achizitii publice, si doar in procent de 0,77% alte nereguli, iar cele de admitere (in tot sau in parte a cererii de anulare a procesului- verbal de constatare nereguli si stabilire de corectii financiare) sunt aproape jumatate din totalul hotararilor. Totodata, in 69% dintre litigii nu a fost invocata neretroactivitatea OUG 66/2011.
Prezent la eveniment, reprezentatul Asociatiei Municipiilor din Romania si Primar al Sectorului 3, Robert Negoita, a solicitat autoritatilor centrale prezente sa identifice toate blocajele care afecteaza procedurile de achizitii derulate de catre autoritatile locale in proiecte finantate din fonduri structurale, mai ales cele privind contestarea procedurilor si incoerenta deciziilor instantelor judecatoresti in spete similare.
Acelasi mesaj vizand nevoia unei mai bune colaborari intre administratia locala si cea centrala, in contextul in care exista fonduri dedicate acestui lucru in cadrul Programului Operational de Asistenta Tehnica, acordat de CE Romaniei, l-a lansat si Primarul Municipiului Calarasi, Daniel Stefan Dragulin. El a insistat asupra nevoii de a preveni asemenea situatii printr-o implicare activa a autoritatilor centrale in cresterea expertizei autoritatilor locale in gestionarea proiectelor, semnaland ca, in lipsa acestui mod de abordare, exista pericolul ca beneficiarii sa fie demotivati in a depune proiecte in urmatorul exercitiu financiar.
Prezenta la discutie, sefa Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Angela Filote, a punctat asupra necesitatii de a absorbi fondurile europene destinate prioritatilor de dezvoltare a societatii romanesti prin definirea problemelor de sistem care au condus la situatia actuala a corectiilor financiare. “Faptul ca majoritatea corectiilor financiare sunt legate de achizitiile publice denota necesitatea actualizarii legislatiei romanesti, in urma unor consultari publice temeinice, in sensul simplificarii si flexibilizarii procedurilor, facilitand astfel absorbtia fondurilor”, considera Angela Filote.
In continuare, Aura Raducu, reprezentanta Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in Romania si fosta coordonatoare a Programului Operational Regional in cadrul DG Regio, a mentionat rigiditatea sistemului legislativ si institutional destinat absorbtiei de fonduri europene. “Romania a creat o legislatie de achizitii publice rigida, complicata, incarcata de detalii si exceptii, ce devine cu atat mai imposibil de aplicat cu cat se modifica foarte des. Este imperativ necesar sa implementam standardizarea procedurilor de achizitii in diverse domenii de activitate pentru a evita interpretarile legislative si aplicarea corectiilor financiare”, a precizat Aura Raducu.
Directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia, Liviu Musat, a subliniat principalele cauze ale corectiilor financiare, care sunt legate mai ales de erorile sau omisiunile in stabilirea criteriilor de criterie si selectie, precum si de detalierea factorilor de evaluare in cadrul documentatiei de atribuire.
Cei peste 60 de participanti la eveniment (reprezentanti ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, ai autoritatilor locale, ai organizatiilor neguvernamentale, ai mass-mediei, ai firmelor de consultanta si cabinetelor de avocatura), alaturi de vorbitori, au concluzionat asupra urmatoarelor aspecte imperative:
1. Urmatorul exercitiu financiar trebuie sa evite repetarea fenomenului corectiilor printr-o activa implicare a Autoritatilor de Management cu scopul de a preveni astfel de situatii. In acest context, in chiar ziua lansarii culegerii de spete, au fost adoptate de Guvern masuri de sprijin pentru buna gestiune a fondurilor structurale. Astfel, conform unui comunicat emis de Ministerul Fondurilor Europene, penalizarea beneficiarilor se va aplica in functie de gravitatea abaterii savarsite, respectiv nu se vor mai sanctiona beneficiarii pentru nereguli care nu au impact financiar.
2. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (in conditiile in care vasta majoritate a corectiilor s-au aplicat in legatura cu achizitiile publice derulate) ar trebui sa isi asume un rol mai vizibil in elaborarea de ghiduri si alte instrumente complementare legislatiei in vigoare, pentru uniformizarea bunelor practici in ceea ce priveste organizarea achizitiilor, mai ales pe fondul adoptarii noii Directive Europene in domeniu.
3. Invatand din experienta altor tari, Romania trebuie sa isi revada propria abordare in ceea ce priveste legislatia in achizitii publice pe care a construit-o singura si nu la cererea Comisiei Europene, creand un cadru de realizare a licitatiilor care sa stabileasca principii si nu toate detaliile particulare de organizare si insistand asupra standardizarii tipurilor de contracte pe categorii de bunuri/servicii vizate.
4. Fara sa acopere niciun beneficiar de fonduri europene care in mod vadit incalca legislatia si regulile nationale/europene de derulare a achizitiilor publice, toate autoritatile implicate trebuie sa depuna eforturi comune pentru cresterea ratei de absorbtie in urmatorul exercitiu financiar.
