CCR: Obligarea participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii, neconstitutionala

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis, miercuri, 7 mai 2014, ca dispozitiile care prevad ca partile sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, precum si respingerea cererii de chemare in judecata, ca inadmisibila, in caz de neindeplinire a acestei obligatii, sunt neconstitutionale.

Plenul Curtii Constitutionale a analizat, miercuri, o serie de exceptii de neconstitutionalitate, printre care si pe cea privind dispozitiile art.2 alin.(1) din Legea nr.192∕2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Art. 2 alin. (1) din Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator stabileste ca: “Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege”.

De asemenea, alin. (1) indice 2 al aceluiasi articol: “Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 60 indice 1 alin. (1) lit. a)-f”.

In urma deliberarilor, judecatorii CCR, cu unanimitate de voturi, au admis exceptia de neconstitutionalitate si au constatat ca prevederile art.2 alin.(1) si (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator sunt neconstitutionale, apreciind ca participarea la sedinta de informare privind avantajele medierii trebuie sa fie facultativa sau la recomandarea instantei de judecata.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Bucuresti.