Autor: Av. Costin Olteanu, Junior Associate GMCID Legal
În trecut, am abordat teme precum protecția mărcilor și sancționarea plagiatului, două aspecte esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează mecanismul complex al proprietății intelectuale.
Continuând această discuție, vom prezenta în cele ce urmează câteva cazuri celebre de încălcare a proprietății intelectuale, exemple ce au marcat istoria recentă. Acestea ne oferă lecții valoroase despre cât de fragilă poate fi protecția creațiilor și cât de important este să fim vigilenți în fața posibilelor abuzuri.
Proprietatea intelectuală poate fi un concept abstract însă impactul său este resimțit în fiecare sector al economiei moderne. Fie că este vorba de o idee inovatoare, un design distinctiv, un brevet al unei invenții sau o melodie populară, protejarea acestor creații este esențială pentru a menține inovația și competiția într-o piață globală. Însă, după cum arată numeroasele cazuri de încălcare, această protecție nu este întotdeauna respectată.
Un prim caz de astfel de încălcări este reprezentat de seria de procese dintre giganții din piața tech, Samsung și Apple. Acest diferend dintre cele două companii a ajuns până în fața judecătorilor Curții Supreme a Statelor Unite.
Disputa dintre Apple și Samsung este unul dintre cele mai mari și mai importante procese din istoria recentă a încălcării proprietății intelectuale, fiind cunoscută nu doar pentru sumele uriașe implicate, ci și pentru impactul său pe termen lung asupra industriei tehnologice.
În 2011, Apple a dat în judecată Samsung, acuzând compania sud-coreeană de 3 încălcări ale brevetelor privind funcționalitatea și de 4 încălcări ale brevetelor privind design-ul. Apple a solicitat daune de miliarde de dolari și interdicții pentru comercializarea anumitor dispozitive Samsung care utilizau tehnologiile în cauză.
De-a lungul timpului, cazul a trecut prin fața mai multor instanțe, apeluri, contestații și decizii contradictorii, însumându-se peste 50 de procese la nivel global până la finalul anului 2012.
Într-un prim verdict, în dosarul ”APPLE INC. v SAMSUNG ELECTRONIC CO.”, un juriu din SUA a dat dreptate Apple și a ordonat ca Samsung să plătească daune de peste 1 miliard de dolari. Juriul a concluzionat că Samsung a copiat cu bună știință aspecte ale iPhone-ului, încălcând mai multe brevete ale Apple.
Apple a solicitat interdicția vânzării produselor Samsung însă un judecător al US District Court a respins această solicitare. Mai mult, acesta a decis că juriul a supraestimat prejudiciul și l-a redus.
Ulterior, cazul a ajuns la Curtea Supremă a SUA care a decis în 2016 să trimită cazul la o instanță inferioară pentru a recalcula suma despăgubirilor.
După aproape șapte ani de procese, instanțele au stabilit că Samsung trebuie să plătească celor de la Apple 539 de milioane de dolari. Această sumă reprezenta o parte din cererea inițială incluzând daune pentru încălcarea brevetelor de design dar și pentru unele aspecte funcționale.
Împotriva acestei decizii a fost formulat apel însă cei doi giganți din domeniul tehnologiei au ajuns la o soluție amiabilă.
Dacă în cele de mai sus am prezentat încălcări ale brevetelor din lumea tehnologiei, al doilea exemplu de încălcare în domeniul proprietății intelectuale este reprezentat de seria de procese împotriva NAPSTER.
Cazul Napster este unul dintre cele mai cunoscute procese de încălcare a drepturilor de autor din era digitală având un impact profund asupra modului în care muzica este distribuită și consumată online.
Napster a fost o platformă de partajare a fișierelor muzicale ce a declanșat o revoluție în industria muzicală dar și o serie de procese ce au marcat începutul unei noi ere în protejarea proprietății intelectuale.
Deși Napster nu stoca muzică pe propriile servere, ci doar facilita schimbul de fișiere între utilizatori, platforma a devenit ținta unor acțiuni legale din partea Recording Industry Association of America (RIAA) și a mai multor artiști renumiți, precum Metallica și Dr. Dre.
Aceștia au susținut că Napster încuraja distribuirea ilegală de muzică protejată prin drepturi de autor, afectând veniturile artiștilor și ale caselor de discuri.
După o serie de procese în cursul anilor 2000-2001, s-a confirmat că Napster încălca în mod direct drepturile de autor și s-a dispus închiderea platformei, în ciuda eforturilor companiei de a introduce un sistem de licențiere.
Cazul Napster a avut consecințe uriașe asupra industriei muzicale, fiind un punct de cotitură în lupta împotriva pirateriei digitale. Dispariția Napster a pregătit terenul pentru platforme cum ar fi iTunes, Spotify și Apple Music ce au permis utilizatorilor să cumpere și să descarce muzică în mod licit. Un alt aspect semnificativ pentru acest exemplu este cel privind consolidarea reglementărilor privind drepturile de autor în spațiul online.
Trecând dintr-o sferă serioasă și tehnică într-o sferă ceva mai jovială, prezentăm în continuare procesul intentat de casa de modă Louis Vuitton împotriva companiei americane de film Warner Bros. pentru încălcarea mărcii brandului și pentru un potențial prejudiciu de imagine.
În anul 2011, Louis Vuitton a dat în judecată Warner Bros. pentru folosirea unei genți falsificate Louis Vuitton într-o scenă din filmul „Marea Mahmureală 2” („The Hangover Part II”). Louis Vuitton a susținut că utilizarea genții contrafăcute i-ar putea afecta imaginea și că ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor, totul conducând la o depreciere a celebrului brand de produse de lux.
Instanța a respins cazul, oferind câștig de cauză casei de producție americane în considerarea faptului că geanta a fost utilizată în scop artistic și satiric. Mai mult, s-a arătat că geanta era un ”knockoffs” adică o clonă, o copie vădit falsă, fapt ce a slăbit susținerea casei de modă cu privire la încălcarea mărcii sale.
Aceste cazuri ne arată cât de important este să avem o strategie solidă de protecție a proprietății intelectuale, indiferent de domeniul de activitate. Astfel, este esențială :
- Înțelegerea clară a drepturilor conferite de legislația în domeniul Proprietății intelectuale – protecția prin brevete, mărci comerciale sau drepturi de autor poate fi complicată dar este vital să fii bine informat sau să primești asistența din partea unui specialist.
- Monitorizarea activă a oricărei posibilități de încălcăre a drepturilor și acționarea imediată pentru a le contracara.
- Păstrarea unei doze de originalitate pentru fiecare clipă de ”inspirație” exterioară. Fie că activezi în modă, muzică sau tehnologie, trebuie să fii conștient de limitele legale ale inspirației, evitând riscurile plagiatului, copiatului sau încălcării drepturilor de autor, brevet sau marcă.
Dată fiind importanța proprietății intelectuale pe măsură ce economia globală evoluează și inovația devine motorul principal al succesului, protecția ideilor și creațiilor trebuie să fie o prioritate pentru toți cei care vor să rămână relevanți și să își păstreze avantajul competitiv.
