Capacitatea de a respecta standardele etice, indiferent de circumstante, a devenit parte a culturii organizationale Hotca, Neagu, Sitaru & Asociatii

De către

9 august 2023

Interviu acordat publicației Legal Innovation de către: av.prof.univ.dr. Mihai Hotca -Coordonator Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații, Alexandru Sitaru – Avocat Asociat, Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații, Norel Neagu – Avocat Asociat, Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații

Domnule Mihai Hotca, sunteți coordonator al societății de avocatură. Am observat faptul că societatea dumneavoastră se ghidează după 4 principii: confidențialitatea, profesionalismul reflectat în realizările până în prezent, integritatea profesională și legalitatea activității. Ne puteți explica de ce ați ales ca aceste principii să guverneaze Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații?

Într-adevăr, ne ghidăm după principiile menționate de dumneavoastră întrucât acestea sunt esențiale pentru domeniul avocaturii. Bunăoară, oferirea confidențialității este fundamentală pentru încrederea reciprocă în raporturile cu clienții. Din acest motiv, societatea noastră de avocatură protejează informațiile confidențiale și respectă confidențialitatea datelor încredințate de clienți. Apoi avem în vedere că, în general, clienții se îndreaptă către societățile de avocatură cu experiență și un istoric sănătos. Astfel, profesionalismul constă în oferirea unor servicii juridice de înaltă calitate. În egală măsură, valorile morale reprezintă pentru noi repere importante în relația cu clienții. Capacitatea societății noastre de avocatură de a respecta standardele etice, indiferent de circumstanțe, a devenit parte a culturii noastre organizaționale. Nu în ultimul rând, obligația societății de a respecta legea este foarte importantă pentru a ne menține integritatea profesională.

Domnule avocat Norel Neagu, cum reușiți să gestionați vocația de profesor cu cea de avocat?

Îmbinarea activității didactice cu cea de avocat este dificilă, dar nu imposibilă, fiindcă există câțiva factori ce pot ajuta la gestionarea situației și realizarea unui echilibru. De pildă, planificarea cu atenție a timpului dedicat ambelor activități. Atât activitățile didactice cât și munca de avocat impun un efort pe măsură. Pregătirea materialelor și testelor pentru studenți, întâlnirile cu clienții, pregătirea cazurilor și prezența în instanță sunt doar câteva dintre activitățile ce impun alocarea de atenție și timp. Pe de altă parte, îmbinarea celor două activități presupune prioritizarea lucrărilor în funcție de importanță și de termenele limită. Totodată, flexibilitatea joacă un rol important, iar ajustarea programului trebuie realizată în funcție de nevoile schimbătoare. Colaborarea cu avocații din cadrul societății noastre sau cu alți avocați oriprofesori poate fi utilă la rândul său pentru a organiza sarcinile. În plus, se crează avantajul punerii în valoare a sfaturilor și experienței altor profesioniști pentru a obține o perspectivă mai largă asupra problemelor. Una peste alta, pot afirma că îmbinarea activității didactice cu cea de avocat poate reprezenta un echilibru delicat, dar nu imposibil de gestionat cu succes.

Domnule avocat Alexandru Sitaru, cum se desfășoară activitatea cu clienții în cadrul societății dumneavoastră?

Primul contact cu un client poate avea loc în diferite chipuri, cel mai important lucru fiind ca în cadrul acestui contact să se stabilească dacă natura problemei clientului face parte din aria noastră de expertiză. Trecând la activitatea efectiv desfășurată cu clienții, subliniez că aceasta variază în funcție de natura afacerii, de tipologia clientului, și este impactată, în principal, de problema de drept analizată. Aș putea spune că există unele aspecte comune ce pot fi abordate în gestionarea relației cu clienții. Înainte de toate, trebuie să evidențieze etapa în care sunt identificate și înțelese nevoile clienților, precum și așteptările pe care aceștia le au în raport cu activitatea pe care tu urmează să o desfășori. Atât înțelegerea nevoilor cât și descoperirea așteptărilor clienților pot fi obținute prin interacțiuni directe cu clienții care să permită culegerea informațiilor relevante , relativ la speță. Odată ce au fost identificate nevoile și așteptările clienților, se poate trece la evaluarea preliminară a cazului și apoi la prezentarea soluțiilor adecvate. Cât privește politica noastră, aceasta este ca întotdeauna clientul să aleagă având la dispoziție cele mai bune sugestii ce puteau fi oferite pe marginea cauzei încredințate.

Atunci, dacă variantele propuse sunt în acord cu așteptările clienților, se poate trece la următoarea etapă, respectiv la analiza în detaliu a cazului, care poate implica cercetarea legislației, evaluarea probelor și formularea cererilor ori depunerea de documente, pentru a enumera doar câteva dintre activitățile ce pot fi concret realizate. Comunicarea cu clientul rămâne importantă pe parcursul acestui proces, fiind nevoie de furnizarea unor actualizări cu privire la progresul cazului, oferirea de sfaturi cu privire la următoarele etape ori reevaluarea variantelor propuse inițial, desigur dacă circumstanțele inițiale au suferit modificări sau au fost descoperite împrejurări noi, necunoscute la momentul inițial. De regulă, la final oferim recomandări suplimentare sau sugestii pentru viitorul clientului, mai ales cu privire la modul în care acesta urmează să trateze situații asemănătoare. Desigur, țin să precizez că în funcție de complexitatea cazului și de nevoile clientului pot fi implicate și alte faze sau proceduri, dar putem dezvolta acest subiect cu un alt prilej.

Domnule avocat Mihai Hotca, cum reușiți să îmbinați calitatea de profesor universitar la disciplina Drept penal cu profesia nobilă de avocat și pasiunea de a ghida condeiul în pagini care astăzi reprezintă inspirație pentru tinerii care vor să urmeze o traiectorie în domeniul juridic?

Calitatea de avocat și celelalte două ocupații ale mele – de profesor și mânuitor amator de condei – pot fi derulate în paralel prin folosirea judicioasă a timpului.Am credința că un profesor avocat poate transmite studenților informații utile, dacă asociază teoria de specialitate cu practica. În ceea ce privește pasiunea pentru scris, aceasta vine și din dorința de a ieși din când în când din colivia profesională. În concluzie, îmbinarea mai multor activități profesionale este posibilă cu o abordare organizată, cu flexibilitate în program și cu abilitatea de a identifica conexiuni între ele.

În calitate de președintele al asociației ARDPA, ați ales să vă ghidați după principiul, acta, non verba. Cu ce planuri și inițiative vă prezentați până la finalul anului 2023?

Pentru anul 2023 ne-am propus să continuăm stabilirea și încheierea unor parteneriate cu organizații din domeniul juridic sau din arii conexe cu Dreptul, editarea unui anuar al Asociației Române de Drept Penal al Afacerilor (ARDPA), destinat publicării unor studii de specialitate îndeosebi de către membrii ARDPA, organizarea, alături de Universul Juridic, a Conferinței Naționale de Drept Penal al Afacerilor, atragerea unor surse de finanțare ș.a. Pentru a atinge obiectivele asumate de ARDPA, mi-am propus să lucrez îndeaproape cu fondatorii și cu ceilalți asociați.

Cu ce organizații naționale sau internaționale cooperează ARDPA pentru a-și atinge obiectivele?

Cooperarea cu organizații naționale sau internaționale este un obiectiv important al asociației noastre. La acest moment avem un acord de parteneriat încheiat cu Uniunea Juriștilor din România și alte parteneriate aflate în faza semnării (cu Universul Juridic) sau a discuțiilor (cu Asociația Română de Științe Penale și Asociația Avocaților Penaliști din România). Pe plan internațional, în viitorul apropiat, ne-am propus o apropiere față de Asociația Internațională de Drept penal.

Conform statisticilor anului 2022, se înregistrează o creștere a cauzelor din sfera infracțiunilor în domeniul afacerilor?

Într-adevăr, comparativ cu perioada pandemiei (când fenomenul a avut o contracție), conform statisticilor recente se constată că numărul infracțiunilor din domeniul afacerilor este în creștere. Acest fenomen este explicabil, cel puțin parțial, prin faptul că multe activități economice au fost afectate de pandemie și de războiul dintre Rusia și Ucraina. Pandemia a avut un impact semnificativ asupra economiei globale și, implicit, pe plan național, existând multe companii care s-au confruntat cu întreruperi majore în lanțul de aprovizionare și cu scăderea cererii pentru produse și servicii. În plus, restricțiile de călătorie și carantina au dus la o scădere a comerțului internațional și a turismului. Relativ la conflictul dintre Rusia și Ucraina, s-a creat o situație instabilă în regiune, ceea ce a dus la o scădere a investițiilor și a încrederii în economia locală. De asemenea, sancțiunile impuse Rusiei au avut un impact negativ asupra afacerilor derulate cu entități din această țară. În contextul dat, majoritatea proprietarilor de afaceri au încercat să se adapteze noilor circumstanțe și să găsească modalități de a supraviețui în condiții dificile. Unii au reușit să depășească impasul prin soluții corecte, alții au fost poate constrânși ori au ales să facă anumite compromisuri. Cu toate că autoritățile au continuat să monitorizeze și să combată activitățile infracționale din domeniul afacerilor pentru a proteja economia și pentru a asigura un mediu de afaceri corect și echitabil, inevitabil au apărut și derapajele.

Cum ar putea tehnologia să ajute în combaterea falsificării de documente oficiale și care sunt exemple de soluții care sunt deja utilizate în acest sens?

Tehnologia poate juca un rol important în combaterea falsificării de documente oficiale prin utilizarea unor metode de securitate mai avansate și a instrumentelor de autentificare digitală.

Semnăturile electronice pot fi utilizate pentru a autentifica documentele oficiale, fără a fi nevoie să se mai folosească semnături propriu-zise. Acestea oferă o modalitate eficientă de a verifica identitatea unei persoane și de a preveni falsificarea documentelor. Tocmai de aceea mă bucur că există numeroase platforme și aplicații de semnătură electronică disponibile în prezent. La fel, codurile QR pot fi întrebuințate pentru a verifica autenticitatea unui document. După cum cunoaștem, ele pot fi incluse în documente oficiale și pot fi scanate cu un dispozitiv mobil pentru a verifica dacă documentul în cauză este autentic. Codurile QR pot fi, de asemenea, folosite pentru a stoca informații de autentificare, cum ar fi o cheile de criptare, pentru a ajuta la protejarea documentelor împotriva falsificării. Apoi, tehnologiile de autentificare bazate pe biometrie, cum ar fi scanarea de amprente sau recunoașterea facială, pot fi puse în practică pentru a verifica identitatea unei persoane. În cazul lor este de apreciat modalitatea sigură de a autentifica documentele oficiale, deoarece este aproape imposibil să falsifici amprentele sau caracteristicile faciale. Tehnologia blockchain poate fi utilizată pentru a stoca documentele oficiale într-un registru descentralizat. Acesta oferă o modalitate sigură de a păstra documentele și de a le verifica autenticitatea. Există deja câteva companii care au pus în practică tehnologia blockchain pentru a proteja documente oficiale. Am realizat o scurtă trecere în revistă doar a câtorva soluții tehnologice care pot contribui la combaterea falsificării documentelor oficiale. În viitor, este posibil să vedem și alte tehnologii inovatoare destinate protejării documetelor împotriva falsificării.

Cum se poate asigura transparența și responsabilitatea instituțiilor, a funcționarilor publici în procesul de emitere și verificare a înscrisurilor oficiale și cum se poate îmbunătăți eficacitatea sistemului juridic în această privință?

Pentru a asigura transparența și responsabilitatea instituțiilor sau a funcționarilor publici în procesul de emitere și verificare a înscrisurilor oficiale este necesar să fie implementate măsuri de securitate adecvate și să fie dezvoltate proceduri eficiente pentru gestionarea și monitorizarea documentelor oficiale. Prin implementarea unor tehnologii avansate, cum ar fi semnăturile electronice, criptarea și autentificarea prin parolă, pot fi protejate și documentele oficiale împotriva falsificării. Stabilirea unor norme clare și transparente cu privire la procedurile de emitere, verificare și autentificare a documentelor oficiale este o altă soluție pe care o văd viabilă cu privire la acest aspect. De asemenea, crearea unor baze de date centralizate, care să permită funcționarilor publici să verifice autenticitatea documentelor oficiale, poate reprezenta o variantă de control. Într-o altă ordine de idei, pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemului juridic în această privință, este important ca autoritățile să aibă resursele necesare pentru a investiga și a pedepsi eventualele încălcări ale legii. În plus, este fundamental ca cetățenii să fie conștienți de importanța documentelor oficiale și să fie informați cu privire la drepturile lor în cazul în care aceste documente sunt falsificate sau utilizate în mod abuziv. Educația civică și informația în acest sens ar trebui să facă parte din programele școlare și să fie disponibile pentru publicul larg. Totodată, este important ca sistemul judiciar să reacționeze prompt față de cei care încalcă legea în legătură cu documentele oficiale.

Pot fi folosite tehnologii noi (precum blockchain sau inteligența artificială) pentru a preveni infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale?

Categoric, tehnologiile precum blockchain-ul și inteligența artificială (AI) pot fi utilizate pentru a preveni infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale. Am văzut în cazul răspunsului la o întrebare anterioară că blockchain-ul poate fi utilizat pentru a asigura autenticitatea și integritatea documentelor oficiale prin crearea unor înregistrări digitale care sunt permanente, sigure și verificabile. Aceste înregistrări pot fi folosite pentru a verifica autenticitatea documentelor și pentru a detecta orice modificări neautorizate. Prin intermediul AI pot fi detectate falsuri, cum ar fi semnături false, modificări ale textului și altele. De asemenea, AI poate ajuta la verificarea informațiilor din documente oficiale în raport cu alte surse de date pentru a descoperi eventualele diferențe.

Care sunt cele trei domenii unde se concentrează cele mai multe dosare de fraudă în România, conform raportului EPPO (Parchetul European)?

Conform raportului Parchetului European, domeniile în care se concentrează cele mai multe dosare de fraudă în România sunt cel al fraudării fondurilor europene prin obținerea ilegală de finanțare sau utilizarea frauduloasă a acestora, fraudarea procedurilor de achiziții publice prin influențarea procesului de licitație sau prin înțelegerea între ofertanți în scopul de a impune prețurile, fraudarea băncilor sau instituțiilor financiare prin utilizarea unor documente falsificate sau prin acțiuni frauduloase pentru a obține împrumuturi sau alte beneficii financiare ilegale. Nu putem omite fraudarea plății TVA, care reprezintă o problemă semnificativă pentru statele membre ale Uniunii Europene. Una dintre cele mai mari preocupări legate de frauda TVA este „caruselul TVA”, o schemă în care bunurile sunt vândute între mai mulți comercianți, cu TVA inclusă în preț, dar aceștia nu plătesc TVA-ul către statul membru, ci își însușesc această sumă și o declară drept TVA colectată. Schema a fost utilizată, în special, în cazul bunurilor de înaltă valoare. Alte tipuri de fraude TVA la nivel european includ utilizarea de facturi false pentru a obține rambursări de TVA sau neplata TVA-ului datorat prin intermediul companiilor fantomă sau prin transferul bunurilor între state membre fără înregistrarea TVA. De asemenea, unele companii utilizează erori în sistemul de TVA al Uniunii Europene pentru a obține o reducere nejustificată a TVA-ului datorat. În încercarea de a combate aceste scheme frauduloase, Uniunea Europeană a introdus numeroase măsuri, cum ar fi cerința de raportare a tranzacțiilor transfrontaliere, cooperarea între statele membre pentru a identifica și investiga frauda TVA și stabilirea unor sisteme de gestionare a riscurilor pentru a preveni și a detecta fraudele.

av.prof.univ.dr. Mihai Hotca, Coordonator

La ce credeți că face referire principiul general de bună guvernare, ce are legătură cu finanțarea anuală sau multianuală și de ce este importantă integritatea modului de constituire, folosire, raportare și lichidare a fondurilor alocate?

În opinia mea, acest principiu vizează responsabilitatea financiară și presupune că guvernele trebuie să gestioneze fondurile publice transparent și responsabil. Modul de constituire, folosire, raportare și lichidare a fondurilor alocate trebuie să fie transparent și integru pentru a asigura că banii publici sunt utilizați în mod eficient și eficace, iar resursele sunt distribuite echitabil și în beneficiul cetățenilor. În plus, transparența și integritatea în gestionarea fondurilor publice pot ajuta la prevenirea corupției și a altor forme de abuz de putere, precum și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și în sistemul democratic în general. Prin urmare, respectarea principiului general de bună guvernare în gestionarea fondurilor publice este crucială pentru buna guvernare și dezvoltarea economică și socială durabilă a unei țări.

Cum poate fi asigurat dreptul penal substanțial al statelor membre pentru combaterea infracționalității îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene?

Uniunea Europeană a implementat instrumente juridice pentru a asigura armonizarea dreptului penal substanțial al statelor membre pentru combaterea infracționalității îndreptate împotriva intereselor sale financiare. Una dintre acestea este Decizia-cadru 2003/568/JHA a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat, care armonizează legile penale ale statelor membre cu privire la corupție și spălarea banilor în sectorul privat. Un alt instrument important este Directiva 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudei care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, care prevede o serie de infracțiuni care afectează bugetul Uniunii Europene și stabilește sancțiuni minime pentru acestea. Totodată, a fost creată agenția europeană OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), care are ca scop prevenirea și combaterea fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene, precum și recuperarea fondurilor fraudate. În ceea ce privește asigurarea aplicării efective a legii, Uniunea Europeană cooperează strâns cu statele membre prin intermediul Eurojust (Agenția pentru Cooperarea Judiciară a Uniunii Europene) și prin intermediul Europol (Oficiul European de Poliție), care ajută la coordonarea investigațiilor și la schimbul de informații între autoritățile judiciare și de aplicare a legii din diferite state membre.

Trebuie menționat faptul că Uniunea Europeană oferă finanțare pentru proiecte și inițiative care au ca scop creșterea capacității statelor membre de a combate infracțiunile îndreptate împotriva intereselor sale financiare, prin intermediul programului său de finanțare a justiției, cunoscut sub numele de „Justiție” și a programului său de securitate, cunoscut sub numele de „Intern”. În concluzie, Uniunea Europeană dispune de instrumente juridice și mecanisme de cooperare pentru a asigura dreptul penal substanțial al statelor membre pentru combaterea infracționalității îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Cum poate fi asigurată eficacitatea și proporționalitatea combaterii infracționalității prin mijloacele dreptului penal în legătură cu intereselor financiare ale Uniunii Europene?

Pentru a asigura eficacitatea și proporționalitatea combaterii infracționalității în legătură cu interesele financiare ale Uniunii Europene, este necesar să se ia în considerare mai mulți factori. În primul rând, este important să se stabilească o legislație clară și precisă privind infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, precum și sancțiunile aferente acestora. Această legislație ar trebui să fie aplicată în mod uniform în toate statele membre ale UE, pentru a asigura o abordare coerentă și eficientă în combaterea infracțiunilor.

În al doilea rând, este important să se asigure o cooperare strânsă între autoritățile naționale și europene în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Aceasta poate fi realizată prin intermediul agențiilor UE specializate, precum Europol sau Eurojust, care pot sprijini autoritățile naționale în investigațiile transfrontaliere și în aducerea în fața justiției a infractorilor. În al treilea rând, este important să se asigure o utilizare proporțională a mijloacelor dreptului penal în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Aceasta înseamnă că trebuie să se ia în considerare gravitatea infracțiunii, circumstanțele individuale ale cazului și drepturile persoanelor implicate. În plus, trebuie să se asigure că sancțiunile aplicate sunt adecvate și nu excesive. În final, trebuie să se asigure o monitorizare și evaluare constantă a eficacității măsurilor luate în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE, astfel încât să se poată identifica eventualele lacune sau îmbunătățiri necesare în abordarea acestei probleme.

Care au fost principalele evoluții doctrinare în legătură cu introducerea dreptului penal și a procedurii penale în competențele Uniunii Europene și ce evenimente majore au influențat aceste evoluții?

Uniunea Europeană nu are în prezent competențe legislative exclusive în domeniul dreptului penal și al procedurii penale, acestea fiind în principal în sarcina statelor membre. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a dezvoltat o serie de măsuri legislative și procedurale în acest domeniu, în special în ceea ce privește infracțiunile transfrontaliere și combaterea terorismului, datorate și propunerilor care au venit din partea doctrinei (aș exemplifica aici Corpus Juris, elaborat de un colectiv de profesori din mai multe țări sub coordonarea prof. Mireille Delmas-Marty). Acestea au dus la schimbarea paradigmei competenței Uniunii Europene în materia dreptului penal (trecerea de la cooperarea în baza celui de-al treilea pilon la competența partajată, mai întâi în baza hotărârilor CJUE, apoi prin codificarea expresă a competenței în Tratatul de la Lisabona). În ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală, principalele evoluții doctrinare care au influențat introducerea dreptului penal și a procedurii penale în competențele Uniunii Europene au vizat principiul recunoașterii și încrederii reciproce, pe cel al armonizării legislației ori cel al cooperăriiloiale, ne bis in idem, principiul specialității etc. În cazul principiului recunoașterii reciproce, acesta se bazează pe ideea că hotărârile judecătorești și ordinele de arestare emise într-un stat membru ar trebui să fie recunoscute și executate în toate celelalte state membre. El a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și a fost ulterior dezvoltat prin măsurile legislative adoptate de Uniunea Europeană. O altă evoluție importantă a fost armonizarea legislației penale între statele membre, astfel încât să existe o definiție comună a infracțiunilor și sancțiunilor pentru acestea. Acest lucru a fost realizat prin adoptarea de directive și decizii-cadru care au stabilit standarde minime pentru infracțiunile transfrontaliere, cum ar fi corupția, spălarea de bani și exploatarea sexuală a copiilor. Cooperarea judiciară și polițienească a obligat Uniunea Europeană să dezvolte o serie de instrumente care să faciliteze cooperarea judiciară și polițienească între statele membre, cum ar fi EPPO, Eurojust și Europol. Acestea permit schimbul rapid de informații și coordonarea acțiunilor între autoritățile judiciare și polițienești din statele membre.

Ce probleme pot apărea în relațiile EPPO cu poliția judiciară, în contextul în care EPPO nu poate da dispoziții în mod nemijlocit unor organisme specializate precum DNA sau DIICOT?

EPPO este o instituție a Uniunii Europene, creată pentru a investiga și urmări infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Deși EPPO are competența de a investiga și urmări aceste infracțiuni, nu are pârghiile de a trasa direct dispoziții altor organism specializate, precum DNA sau DIICOT în România. Acest lucru poate duce la probleme în relațiile dintre EPPO și poliția judiciară, deoarece EPPO trebuie să lucreze cu aceste organisme pentru a investiga și urmări infracțiunile. În mod normal, EPPO trebuie să colaboreze cu organismele naționale de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene pentru a investiga și urmări infracțiunile, în conformitate cu legea și procedurile naționale. În cazul în care EPPO are nevoie de cooperarea organismelor naționale de aplicare a legii pentru a efectua investigații sau urmări infracțiuni, acest lucru poate fi complicat deoarece EPPO nu poate da dispoziții nemijlocit. De aceea, este important ca EPPO să colaboreze strâns cu autoritățile naționale pentru a îndeplini obiectivele sale și pentru a asigura o cooperare eficientă și transparentă în ceea ce privește investigațiile și urmările penale.

Pot îmbrăca fondurile sau subvențiile venite din partea UE, hainele unor fapte de natură penală, fraude în materie de cheltuieli sau chiar în materie de venituri?

Fondurile și subvențiile acordate de Uniunea Europeană sunt destinate să fie folosite în mod responsabil și transparent pentru a sprijini dezvoltarea și creșterea economică în statele membre. De aceea, se pune accent ca toți beneficiarii fondurilor și subvențiilor Uniunii Europene să respecte regulile și normele în vigoare și să ofere informații precise și complete despre utilizarea acestora. Desigur, ca în cazul oricăror alte fonduri sau subvenții, și cele venite din partea Uniunii Europene pot fi deturnate de la scopul acordării lor, în ultima vreme înmulțindu-se cazurile cercetate sub acest aspect la nivel național. În aceste situații, folosirea unor documente false, inexacte sau incomplete care duc la prejudicierea bugetului Uniunii Europene sub aspectul veniturilor (aici aș nominaliza frauda în materie de TVA și contrabanda) și cheltuielilor (fonduri pentru agricultură, fonduri structurale, fonduri de coeziune, în principal), constituie infracțiune atât la nivelul legislației unionale, cât și la nivelul legislației naționale române și se pedepsește cu închisoarea.