2025 a fost un an bun din punctul de vedere al numărului de fuziuni și achiziții, așa cum reiese și din bilanțul Consiliului Concurenței, care a autorizat 119 tranzacții – cel mai mare număr din ultimii 22 de ani. BSMP – Bohâlțeanu & Asociații a asistat în 2025 clienți în tranzacții a căror valoare cumulată a depășit un miliard de euro, practica M&A având în cadrul firmei o pondere de circa 40% din totalul veniturilor.
Mai multe detalii despre serviciile oferite de casa de avocatură, despre domeniile din care provin cei mai mulți clienți și despre cum a început 2026 pe acest segment, dar și despre reglementările noi în vigoare în România am aflat de la Daniela Milculescu (Partner), Co-Head of Corporate/M&A în cadrul BSMP – Bohâlțeanu & Asociații.
De când oferă BSMP – Bohâlțeanu & Asociații consultanță juridică în domeniul fuziunilor și achizițiilor și ce servicii aveți în portofoliu? Cum apreciați că au evoluat în timp numărul caselor de avocatură specializate în M&A din România, practica în domeniu și gama de servicii disponibile?
BSMP oferă consultanță juridică în domeniul M&A de la înființarea acesteia în 2014, iar practica avocaților parteneri în această arie merge înainte de înființarea firmei și este de aproximativ 20 de ani în domeniu. Pe partea de M&A firma noastră acordă asistență atât pe sell side, cât și pe buy side, oferind toată paleta de servicii specifice acestei arii de practică, începând de la partea de structurare a tranzacției și respectiv delimitare a perimetrului de tranzacție, în funcție de specificul fiecărui deal, apoi mergând în zona de due diligence, pregătirea documentelor de tranzacție, asistarea clientului la negocierea și semnarea documentelor de tranzacție, precum și cu privire la îndeplinirea diverselor condiții pentru finalizarea tranzacției, după cum este cazul (incluzând, după caz, notificarea de concentrare economică la Consiliul Concurenței, notificarea la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine etc.).
Ce pondere din totalul activității BSMP dețin fuziunile și achizițiile și cum a evoluat aceasta în ultimii ani?
Practica de M&A a fost constant o practică importantă în firma noastră, având o pondere semnificativă atât în ceea ce privește volumul de lucru, cât și în ponderea de venituri pe care le generează (în jur de 40%). Evoluția a fost una pozitivă și mizăm pe creștere în continuare.
Ce credeți că vă recomandă prin comparație cu alte case de avocatură care oferă aceste tipuri de servicii? Din declarațiile clienților, care sunt motivele principale pentru care apelează la dumneavoastră?
Calitatea muncii și promptitudinea aș spune că sunt elementele cheie care ne recomandă și pe care clienții noștri le apreciază foarte mult. La baza acestor aspecte se află o echipă de avocați foarte bine pregătiți, care se uită nu doar la partea teoretică, ci și la abordarea practică a lucrurilor pentru a rezolva o anumită chestiune.
Câți avocați specializați în M&A aveți în echipă?
Suntem șapte avocați în echipa de M&A, cu mențiunea că, în funcție de complexitatea sau de specificul unui anumit proces de M&A, la acest număr se pot adăuga și avocați din celelalte arii de practică (real estate, financiar-bancar/GDPR/employment etc.), mai ales în cadrul procesului de due diligence.
Cum a fost 2025 din punctul de vedere al fuziunilor și achizițiilor? Care a fost valoarea totală a tranzacțiilor pentru care ați oferit consultanță în 2025?
2025 a fost un an bun, cu tranzacții frumoase pe masă. Deși începutul a fost unul timid și caracterizat mai degrabă prin expectativă, din primăvară am simțit o revenire. Valoarea cumulată a tranzacțiilor de M&A la care BSMP a asistat clienți în 2025 a depășit un miliard de euro.
De altfel, 2025 a fost per ansamblu un an efervescent, astfel că, dacă ne uităm și în bilanțul Consiliului Concurenței cu privire la activitatea din 2025, reiese că au fost autorizate 119 tranzacții, cel mai mare număr din ultimii 22 de ani.
Aveți deja proiecte în domeniu la început de 2026? Ce așteptări aveți de la acest an când vine vorba de fuziuni și achiziții?
Anul 2026 a început sau a continuat, după caz, cu o serie de proiecte: fie că vorbim de exit-uri/divesting sau achiziții în industrii precum energie regenerabilă, retail, financing/agribusiness, real estate și, nu în ultimul rând, centre de date, un segment care în România este încă foarte la început.
Așteptările sunt moderate având în vedere instabilitatea geopolitică și contextul macroeconomic, care au limitat apetitul pentru investiții, dar rămânem optimiști pe baza semnalelor din piață.
Care sunt domeniile de activitate din care au provenit în 2025 clienții cărora le-ați oferit consultanță M&A? A fost ceva diferit din acest punct de vedere față de anii anteriori?
Clienții cărora le-am oferit consultanță în zona de M&A în cursul anului 2025 provin din varii domenii, precum: Energy, Oil & Gas, automotive, retail, inclusiv Real Estate etc.
Cât durează în general o astfel de tranzacție?
Durata poate varia foarte mult de la un deal la altul, întrucât depinde de mai mulți parametri: de amploarea tranzacției, de domeniul din care face parte target-ul, de cât de reglementată este industria și dacă eventual sunt necesare aprobări prealabile pentru schimbarea acționarilor (semnificativi), de mărimea jucătorilor implicați și de eventualele aprobări care trebuie obținute de la autoritățile de concurență pentru implementarea tranzacției și, nu în ultimul rând, de părțile implicate și echipele lor de consultanți. Astfel, un deal poate dura, în funcție de acești parametri, de la câteva luni până la 12/18 luni.
Ce schimbări legislative au apărut în ultimii ani în România în materie de fuziuni și achiziții? Legislația noastră referitoare la M&A diferă de cea din alte state UE? Există aspecte care se pot îmbunătăți?
Principalele aspecte legislative de impact în ultima vreme pe zona de M&A sunt cele legate de screening-ul de investiții străine. Guvernul a adoptat zilele trecute ordonanța pentru simplificarea și debirocratizarea unor procese administrative, care are ca obiectiv și consolidarea cadrul legislativ privind examinarea investițiilor străine.
Astfel, procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS, prin intermediul căreia cererile vor fi depuse online. Totodată, modificările urmăresc eficientizarea procedurii de examinare, fiind introduse schimbări privind majorarea pragului valoric de la două la cinci milioane de euro pentru supunerea investițiilor procedurii de examinare, reducerea termenelor, inclusiv a termenului de analiză la nivelul Comisiei, de la 60 la 45 de zile calendaristice și reducerea taxei de examinare la jumătate, de la 10.000 de euro, cât este în prezent, la 5.000 de euro.
Totodată, Consiliul Concurenței a lansat în dezbatere publică la finalul anului trecut un proiect de ordonanță de urgență care urmărește extinderea sferei tranzacțiilor supuse controlului Consiliului Concurenței. Conform proiectului, vor deveni notificabile tranzacțiile a căror valoare totală depășește pragul de cinci milioane euro, dacă cifra de afaceri cumulată a entităților implicate depășește 10 milioane de euro, iar cel puțin una dintre părți (alta decât ținta) a realizat în România o cifră de afaceri de peste patru milioane euro (față de situația actuală în care cel puțin două dintre întreprinderi trebuie să realizeze în România o cifră de afaceri de peste patru milioane de euro). Mai mult, proiectul introduce o barieră de monitorizare pentru „jucătorii de talie mare”. Astfel, vor fi supuse notificării tranzacțiile în care una dintre părțile implicate (alta decât ținta) înregistrează în România o cifră de afaceri de peste 500.000.000 de euro, dacă operațiunea vizează sectorul principal de activitate al acesteia sau domenii conexe, indiferent de atingerea celorlalte praguri. Totodată, un element de noutate avut în vedere de acest proiect este și dreptul Consiliului Concurenței de a solicita notificarea oricărei alte operațiuni de concentrare economică (chiar dacă nu îndeplinește pragurile privind cifra de afaceri și valoarea tranzacției), dacă în urma unei evaluări identifică riscuri concurențiale. Aceasta prerogativă poate fi exercitată într-un termen de șase luni de la încheierea acordului sau preluarea controlului, oferind autorității un instrument flexibil, dar care impune o diligență sporită din partea investitorilor chiar și după perfectarea tranzacției.
Cum apreciați că este concurența pe piața românească a caselor de avocatură specializate în M&A?
Piața de avocatură din România este una competitivă, care s-a diversificat destul de mult în ultima perioadă, apărând mulți jucători specializați pe anumite arii de practică, în care activează avocați cu experiență. Gama de servicii disponibile este foarte amplă, există presiune pe onorarii, ceea ce până la urmă poate fi în avantajul clienților care beneficiază de posibilități de alegere dintr-o bază competitivă de furnizori de servicii de legal, însă este un aspect care trebuie abordat atent, întrucât poate fi în același timp și un potențial factor de limitare a resurselor alocate și, finalmente, de limitare a calității.
În ce măsură și pentru care dintre activitățile pe care le prestați în cadrul consilierii juridice pentru M&A folosiți AI/digitalizare sau alte tehnologii moderne și ce avantaje oferă acestea? Este posibil să extindeți proporția în care le folosiți?
Lucrăm cu parteneri externi la crearea unui produs de AI care să ușureze munca avocaților când vine vorba de chestiunile repetitive.
