Avocatii si consultantii fiscali ai casei de avocatura Musat & Asociatii, specializati in domeniul reorganizarii, au investit un timp considerabil pentru a anticipa si evalua posibilele consecinte juridice pe care Brexit-ul le-ar putea avea asupra relatiilor de afaceri dintre Romania si Regatul Unit. In acelasi timp, ei au luat in considerare si aspecte multiple ce ar putea fi puse in miscare in interesul clientilor care, intr-un fel sau altul, ar putea fi afectati.
Musat & Asociatii au pregatit o analiza ce isi propune sa scoata in evidenta posibilele evolutii in unele arii – cheie de practica juridica, in cazul in care vor fi initiate negocieri in baza art. 50.
Mai jos, regasiti analizat Musat & Asociatii.
Fara dubii, pe termen scurt si mediu, Brexit-ul va influenta negativ investitorii internationali care doresc sa faca investitii de capital in Regatul Unit, dar si investitorii si dezvoltatorii britanici care doresc sa faca investitii in Romania sau schimburi comerciale cu Romania si, practic, cu oricare dintre celelalte 27 state membre ale UE. Ceea ce este posibil sa se intample – sfarsitul liberei circulatii a persoanelor, bunurilor si serviciilor in forma pe care o cunoastem – ar putea sa afecteze costul activitatilor comerciale si ar putea impacta piata, in general. Cu toate acestea, impactul cel mai mare asupra investitorilor si dezvoltatorilor il are ambitia economica a Regatului Unit, precum si orice perceptie din exterior asupra fortei acesteia.
In viziunea Musat & Asociatii, repercusiunile votului din data 23 iunie 2016 exprimat in favoarea Brexit-ului sunt mai importante din perspectiva comerciala decat din perspectiva juridica. Fara doar si poate, insa, activitatile comerciale de pe teritoriul Europei ar putea sa intampine incertitudini juridice, din cauza impactului anticipat asupra drepturilor si obligatiilor actorilor din toate sectoarele.
FINANCIAR & BANCAR
Confirmarea Brexit-ului a fost urmata imediat de o explozie de preconizari referitoare la posibilele consecinte atat la nivel european, cat si la nivel mondial. Este greu de anticipat, in acest moment, care dintre acestea se va materializa si care nu si, mai ales, cum va fi influentat climatul economic, deja subrezit de criza economica care parea sa apuna. Insa, in mod cert, despartirea de Uniunea Europeana va presupune, in principiu, inaplicabilitatea acquis-ului comunitar in ceea ce priveste Marea Britanie si, implicit, in ceea ce priveste relatiile sale cu celelalte state membre.
Referitor la sectorul bancar si al finantarilor, una dintre cele mai importante consecinte vizeaza actualul principiu al libertatii de a presta servicii in mod direct pe teritoriul unui stat membru in baza „pasaportului UE”. Astfel, daca in prezent, apartenenta la Uniunea Europeana a Marii Britanii confera institutiilor de credit si celorlalte institutii financiare autorizate si supravegheate de autoritatea competenta din Marea Britanie posibilitatea de a presta servicii pe teritoriul Romaniei (sau pe teritoriul celorlalte state membre) prin infiintarea de sucursale sau prin prestarea de servicii in mod direct in temeiul unei simple notificari transmise Bancii Nationale a Romaniei de catre autoritatea competenta din statul membru de origine, odata cu parasirea Uniunii Europene acest privilegiu va deveni inaplicabil – ceea ce ar putea ingreuna sau descuraja acest tip de servicii desfasurate intre statele membre UE si Marea Britanie.
Cu alte cuvinte, in vederea prestarii de servicii pe teritoriul Romaniei, in lipsa unui „pasaport UE”, institutiile de credit si celelalte institutii financiare din Marea Britanie vor fi nevoite, in vederea obtinerii autorizatiei necesare de la Banca Nationala a Romaniei, sa parcurga un proces mult mai anevoios de autorizare, complex din punct de vedere al documentatiei si al timpului necesar, dar si mai costisitor.
Nu este de neglijat nici pierderea unor privilegii referitoare la libera circulatie a capitalurilor, cum ar fi, de exemplu, privilegiul privind platile transfrontaliere in cadrul Uniunii Europene, conform caruia comisioanele percepute pentru platile transfrontaliere in cadrul Uniunii Europene sunt identice cu cele percepute pentru platile efectuate in aceeasi moneda in cadrul unui stat membru. Acest principiu nu va mai fi aplicabil intre Marea Britanie si alte state membre, odata cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeana.
De asemenea, merita amintit si eventualul impact asupra principiului recunoasterii hotararii judecatoresti pronuntate intr-un stat membru in celelalte state membre fara a fi necesara nicio procedura speciala in acest sens, in mod special din perspectiva executarii silite a contractelor de garantie guvernate de legea romana care securizeaza imprumuturi guvernate de legea engleza. Ramane de vazut daca si cum iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana va afecta/ingreuna eventualele procese de executare silita in fata instantelor judecatoresti competente.
Mona Musat – Avocat Asociat Coordonator
Monia Dobrescu – Avocat Asociat
PIETE DE CAPITAL & VALORI MOBILIARE
Chiar daca Marea Britanie este inca stat membru al Uniunii Europene, un lucru este cert: votul in favoarea Brexit-ului a creat incertitudine pe toate fronturile. Valul de indoiala a lovit si pietele de capital, presa semnaland pierderi substantiale, de ordinul miliardelor, la nivelul burselor.
Brexit-ul a avut un impact clar negativ asupra pietelor de capital. Am fost martori la scaderi de rating ale Regatului Unit ca emitent suveran, la fluctuatii ale preturilor actiunilor bancilor din Regatul Unit si la suspendarea tranzactiilor. Peste tot planeaza ingrijorarea pentru ceea ce urmeaza sa se intample, sau preocuparea pentru cine ar mai putea sa paraseasca in viitor Uniunea Europeana.
In acesta etapa, este inca prematur sa spunem daca totul se rezuma doar la atat. Negocierile nici nu au inceput macar, iar Regatul Unit pare sa nu se grabeasca, rezervandu-si timp suficient pentru a cantari cu ce anume isi doreste, de fapt, sa inlocuiasca regimul UE.
Pe pietele de capital nesiguranta este intotdeauna sinonima cu riscul si volatilitatea, ceea ce inseamna ca societatile si consiliile de administratie ale acestora vor trebui sa dea dovada de diligenta sporita in ceea ce priveste expunerea lor la Regatul Unit. De asemenea, este posibil sa scada si apetitul pentru acordarea de imprumuturi in piata sau pentru investitiile in valori mobiliare, timp in care investitorii vor cauta modalitati mai predictibile de a-si investi fondurile.
De asemenea, firmele de servicii financiare cu sediul in Marea Britanie – de la banci la case de compensare sau fonduri – ar putea sa-si piarda „pasapoartele” UE generatoare de bani, iar tranzactiile/afacerile cu astfel de institutii din Romania ar putea sa inceteze, pana se vor pune la punct structuri alternative din alte tari UE.
Razvan Stoicescu – Avocat Asociat
Vlad Cordea – Avocat Colaborator Coordonator
CONCURENTA & PROPRIETATE INTELECTUALA
Activarea procedurilor prevazute de art. 50 TFUE va produce efecte notabile si asupra sferei drepturilor de proprietate intelectuala. In primul rand, va trebui redefinita intinderea si protectia conferita de inregistrarea marcilor comunitare, care nu vor mai putea beneficia de protectie pe teritoriul unui stat care nu mai este membru al Uniunii Europene. Prin urmare, va trebui gandita o situatie tranzitorie sau un acord care sa confere marcilor inregistrate la Oficiul European de Proprietate Intelectuala, EUIPO, pana la data iesirii Regatului Unit din UE, aceeasi protectie de care se bucurau pe teritoriul acestui stat inainte de data efectiva a Brexit-ului. Aceasta operatiune nu va impacta, totusi, posibilitatea cetatenilor sau a intreprinderilor din Marea Britanie, chiar si in lumina noului statut de non-membru UE, de a solicita si obtine inregistrarea unei marci europene, acest sistem fiind deschis oricaror solicitanti, indiferent de statutul juridic al jurisdictiilor din care acestia provin. Aceleasi consideratii se impun si cu privire la desenele si modelele industriale, susceptibile de inregistrare la EUIPO.
Sub un alt aspect al proprietatii intelectuale impactul va fi unul mai mare, respectiv, in domeniul brevetelor de inventie. Marea Britanie s-a aflat in ultimii ani in centrul efortului blocului comunitar de a crea un sistem unificat de brevete de inventie, care, pe langa o inregistrare unitara, sa confere si posibilitatea unui sistem flexibil si usor de solutionare a disputelor izvorate din brevetele de inventie – Unified Patent Court, al carei sediu a fost stabilit la Londra. In contextul iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, se contureaza imposibilitatea, pe de o parte, a continuarii participarii sale la proiectul brevetului unic european, cat si la sistemul de solutionare a disputelor din cadrul Unified Patent Court. In acelasi sens, sediul Unified Patent Court va trebui relocat pe teritoriul unui stat membru al UE, pentru a reflecta caracterul unional al acestui proiect.
De asemenea, se pune problema valorii pe care o vor mai avea in sistemul juridic britanic deciziile de interpretare a legii, in special in domeniul dreptului de autor, pe care le-a pronuntat Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cel mai adesea la solicitarea instantelor competente din Marea Britanie. In ceea ce priveste impactul jurisprudentei britanice din domeniul dreptului de autor si a drepturilor conexe, dupa o influenta notabila mai ales in procesul de codificare de la nivelul UE (directivele adoptate in acest domeniu), se poate contura intrarea acesteia intr-un con de umbra, mai ales din cauza pregnantei sistemului continental al droit d’auteur in fata copyright-ului specific sistemului Common Law.
Impactul Brexit in domeniul concurentei – chiar daca Brexit-ul a fost votat si isi va produce efectele peste cel putin 2 ani, efectele sale asupra celor trei domenii specifice dreptului concurentei sunt notabile. Din punct de vedere al regulilor antitrust, prevederile din art. 101 si 102 TFUE, care interzic intelegerile verticale si orizontale avand obiect sau efect anticoncurential si, respectiv, abuzul de pozitie dominanta, vor continua sa se aplice practicilor intreprinderilor din Marea Britanie care au efect pe teritoriul Uniunii Europene. Prin urmare, o intreprindere din Regatul Unit care va face parte dintr-un cartel global sau va abuza de pozitia sa dominanta pe piata UE sau pe o parte semnificativa a acesteia, va fi supusa regulilor si amenzilor impuse de Comisia Europeana.
Totusi, Comisia Europeana nu va mai avea dreptul de a intreprinde in mod direct inspectii inopinate la sediile intreprinderilor britanice de pe teritoriul Regatului Unit. Cu toate acestea, in functie de acordurile internationale negociate cu Competition and Markets Authority, aceasta din urma va putea desfasura inspectii pe seama Comisiei Europene. Mai este demn de remarcat si faptul ca, urmare a Brexit, Competition and Markets Authority va parasi European Competition Network, reteaua comunitara a agentiilor antitrust, care ofera membrilor sai un sprijin concret prin schimb de experienta, informatii despre cazuri si implementarea de politici publice.
In urma Brexit-ului, caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE de interpretare a TFUE in cazuri de concurenta va fi pierdut pentru instantele britanice dar, totusi, cazuistica dezvoltata de acestea pana la momentul Brexit, fiind in concordanta cu dreptul european al concurentei, va asigura o congruenta intre cele doua sisteme inca ani buni de acum inainte.
Din perspectiva regulilor privind concentrarile economice, se va pierde beneficiul unei examinari unice a unei concentrari economice care indeplineste pragurile valorice care ii asigura dimensiune comunitara. Post Brexit, o operatiune de concentrare economica care indeplineste pragurile valorice prevazute atat de legislatia din Regatul Unit, cat si de cea comunitara, va trebui analizata si autorizata de ambele institutii, Competition and Markets Authority, respectiv, Comisia Europeana, ceea ce va ingreuna procesul de investitii si, potentialmente, va descuraja de o maniera mai mult sau mai putin sensibila, concentrarile economice.
Finalmente, din perspectiva ajutorului de stat, Regatul Unit nu se va mai supune prevederilor TFUE care interzic ajutorul de stat. Prin urmare, masurile de sprijin care vor fi date vor trebui sa fie conforme cu legislatia nationala (care, in masura in care este incompleta din punct de vedere substantial, va trebui completata), fie cu angajamentele internationale la care Marea Britanie este parte (spre exemplu, acordurile care stau la baza Organizatiei Mondiale a Comertului).
Anca Buta Musat – Avocat Asociat
Paul Buta – Avocat Asociat
DREPT CORPORATIV SI COMERCIAL
In cazul implementarii Brexit-ului – pentru ca inca mai privim acest lucru ca pe o posibilitate, mai degraba, decat ca pe o certitudine -, structurile juridice menite sa profite de pe urma acordurilor la nivelul UE sau a regimului fiscal vor necesita atentie imediata, pentru a se asigura ca vor continua sa aiba efectul scontat. Vor exista limitari si costuri pentru aceasta. Totusi, pentru societatile cu sediul in Regatul Unit, pot exista unele solutii de contracarare a efectelor restrictionarii accesului la piata unica a UE.
La prima vedere, o posibilitate ar fi ca britanicii sa incheie un nou contract comercial bilateral cu un stat UE „prietenos” (precum Romania). Apoi, prin infiintarea unei filiale romanesti, o societate cu sediul in Regatul Unit se poate prevala (indirect) de regimul procedurilor de pasaport pentru a se extinde in continuare si in restul celor 27 de state membre UE.
Impactul semnificativ asupra contractelor existente sau noi nu trebuie considerat neaparat ca fiind o prioritate importanta. Totusi, unele contracte care contin o obligatie pentru parti de a respecta legile aplicabile sau fac referire la conformitatea cu legislatia secundara a UE ar putea avea nevoie de adaptare. In acest scop, clientii si furnizorii vor trebui sa isi revizuiasca contractele pentru a stabili daca trebuie realizate orice fel de modificari ale acestora, cine este responsabil pentru orice conformitate aferenta si cine va suporta costurile. Impactul ar putea fi destul de semnificativ in sectoarele reglementate.
Desi nu reprezinta un pericol iminent, nu putem exclude un scenariu in care o parte contractanta ar putea pretinde ca executarea unui contract este ingreunata din cauza Brexit-ului, de exemplu, in cazul in care schimbarile juridice afecteaza abilitatea prestatorului de servicii de a-si indeplini obligatiile, acestea devenind mai oneroase. Mai multe dezarmonizari pot aparea si in contractele existente, ca urmare a inaplicabilitatii unor regulamente UE sau a legislatiei secundare, inclusiv referintele la standardele UE care acum vor trebui amendate pentru a face referire la substitute adecvate.
In plus, pot aparea riscuri atunci cand contractele includ deja o clauza de modificare semnificativa nefavorabila, menita sa ii acorde partii contractante dreptul de a se retrage in cazul in care se produce o astfel de modificare nefavorabila in legatura cu activitatea sau activele societatii vizate. Se poate intampla si ca o clauza de „forta majora” sa fie activata de Brexit; totusi, in cele din urma, instantele de judecata vor fi cele care vor aprecia, in ansamblu, intentia partilor fata de termenii contractului, inainte de a da efectivitate unor asemenea prevederi contractuale.
De asemenea, luam in calcul o posibila dezvaluire din proprie initiativa a informatiilor cu privire la efectele Brexit-ului, chiar daca, in paralel, exista obligatii legale si/sau contractuale care o impun deja. Clientii si furnizorii, precum si investitorii, creditorii si auditorii pot avea un drept contractual sau chiar legal de a fi informati cu privire la orice modificare semnificativa rezultata din noul statut al Regatului Unit. Cu toate acestea, ar putea fi, de asemenea, in interesul unei entitati sa anticipeze astfel de efecte si sa le aduca la cunostinta partilor interesate relevante si a partenerilor, decat sa astepte aparitia efectelor.
Ce se intampla insa cu aplicarea legii sau jurisdictiei engleze intr-un contract? In principiu, desi pozitia partilor din contractele comerciale ar trebui sa ramana neschimbata, situatia post-Brexit poate reduce apetitul pentru includerea legii engleze ca lege aplicabila sau a clauzelor legate de jurisdictie in contractele lor, cazuri in care punerea in executare a hotararilor engleze ar deveni mai dificila in restul teritoriului UE.
Iulian Popescu – Avocat Asociat
Ana Maria Placintescu – Avocat Asociat
DREPTUL MUNCII SI BENEFICIILE SALARIATILOR
Legislatia Uniunii Europene cuprinde reguli extinse privind drepturile de munca, cum ar fi regulile privind discriminarea, programul de lucru, programul de odihna si transferul intreprinderilor. In teorie, in cazul in care Brexit-ul se va produce dupa aplicarea Art. 50, guvernul Regatului Unit ar putea abroga sau modifica astfel de legi, fapt ce va afecta cetatenii romani care lucreaza in Regatul Unit, fiind posibila pierderea sau limitarea drepturilor de munca ale acestora.
Un alt domeniu in care Brexit-ul ar putea afecta atat angajatorii, cat si angajatii, este libera circulatie a lucratorilor. In prezent, lucratorii din SEE au dreptul sa locuiasca si sa lucreze in SEE fara vize specifice sau permise de munca. In eventualitatea unui Brexit, restrictiile privind libera circulatie vor avea impact direct asupra accesului liber al cetatenilor romani la piata fortei de munca din Regatul Unit si viceversa. Astfel, fara prevederile specifice privind libera circulatie, salariatii din Romania ar putea fi supusi, in Regatul Unit, acelorasi reguli legate de vize si permise de munca ca si lucratorii non-SEE, iar cei care se muta din Regatul Unit s-ar putea supune regulilor echivalente din Romania.
In functie de conditiile iesirii, entitatile ar putea implementa masuri specifice care afecteaza salariatii, precum relocarea activitatii din Regatul Unit, reducerea sau rezilierea contractelor de detasare dintre entitatile britanice si cele romane, etc.
Ana Maria Placintescu – Avocat Asociat
Ileana Lucian – Avocat Asociat
DREPTUL FISCAL
Dupa finalizarea negocierilor de iesire cu Comisia Europeana, Regatului Unit nu i se va mai aplica legislatia UE, respectiv nici directivele si regulamentele, nici jurisprudenta CJUE si principiile dezvoltate.
Aceasta ar putea conduce la anumite probleme fiscale, una dintre cele mai importante fiind aceea ca actualul comert intracomunitar scutit de TVA se va transforma in operatiuni de import/export, cu consecintele ca (i) TVA aferenta operatiunilor de import va fi prefinantata de societatile romane, in momentul achizitiei bunurilor din Regatul Unit si (ii) Declaratiile Recapitulativa si Intrastat nu vor mai fi completate in legatura cu tranzactiile din Regatul Unit (respectiv, formalitatile si declaratiile vamale vor inlocui aceste declaratii de TVA). De asemenea, bunurilor britanice li se vor putea aplica anumite taxe vamale in momentul importului in Romania, desi astfel de taxe pot fi reduse in urma negocierilor de iesire (acelasi lucru se va aplica si bunurilor romanesti exportate in Regatul Unit).
Un alt aspect important in ceea ce priveste TVA aferenta tranzactiilor realizate cu partenerii britanici se refera la cota de 20% TVA, care se va percepe de catre furnizorii romani pentru servicii precum incarcarea/descarcarea/manipularea marfurilor (spre exemplu, de catre societatile de logistica locale pentru clientii lor din Regatul Unit), lucrarile cu privire la bunurile mobile corporale (spre exemplu, de catre producatorii romani, in baza unui contract de prelucrare a materiilor prime cu contractantii britanici) si transportul local de marfuri (spre exemplu, de catre societatile de transport, in beneficiul societatilor britanice), in cazul in care serviciile respective vor fi realizate efectiv in Romania.
In domeniul impozitarii directe, Directiva UE – care in prezent scuteste de retineri la sursa fluxurile intragrup de dividende, dobanzile si redeventele – nu se va mai aplica si, pe cale de consecinta, impozitarea suplimentara a acestor fluxuri de venit nu poate fi exclusa, facand activitatea transfrontaliera mai impovaratoare (totusi, se pot obtine reduceri suplimentare pe baza prevederilor conventiei pentru evitarea dublei impuneri incheiata intre Romania si Regatul Unit).
Nu in ultimul rand, salariatilor romani care lucreaza temporar in Regatul Unit li se poate solicita sa plateasca contributii sociale suplimentare acolo, intrucat optiunea de a ramane asigurati doar in baza schemei de asigurari sociale oferite in Romania (prin intermediul formularului A1) nu va mai fi disponibila.
Razvan Graure – Partener Taxe
Oana Gradinariu – Manager Taxe
