Avocatii de la Stoica & Asociatii au obtinut in instanta o reducere substantiala a unei amenzi de aproximativ 20 de milioane de lei, aplicata de catre Consiliul Concurentei, in urma cu aproape sapte ani, bancii BRD Groupe Societe Generale, a doua cea mai mare institutie bancara din Romania.
Prin Decizia civila nr. 65/19 februarie 2015, Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal a stabilit ca o amenda contraventionala aplicata de Consiliul Concurentei in temeiul art. 50 lit. e) din Legea concurentei nr. 21/1996 (refuzul de supunere la inspectie inopinata) nu poate depasi valoarea de 100.000 lei, care reprezinta maximul general al amenzilor, stabilit prin art. 8 alin. 2 lit. a) din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor.
Astfel, amenda „obtinuta” in instanta de catre avocatii de la Stoica & Asociatii pentru BRD este de aproape 200 de ori mai mica fata de cea stabilita initial de Consiliul Concurentei.
La data de 30 octombrie 2008, BRD a fost sanctionata contraventional de Consiliul Concurentei cu o amenda in valoare de 19.482.890 lei (aproximativ 5 milioane de euro), reprezentand 0,5 % din cifra de afaceri din anul anterior aplicarii sanctiunii. In realitate, nu a fost vorba despre un refuz efectiv de supunere la inspectie, ci despre o intarziere de aproximativ doua ore in demararea inspectiei, avand in vedere modul lacunar in care au fost intocmite atat Ordinul de investigatie, cat si cel de inspectie. Astfel, serviciul juridic al bancii a constatat ca prin comparatie cu cerintele dreptului comunitar, ordinele prezentate de inspectori erau redactate lacunar, necuprinzand mentiuni obligatorii, cum ar fi obiectul si scopul investigatiei si puterile de inspectie. Aceasta situatie a ingreunat procesul decizional in legatura cu acordarea permisiunii de acces a inspectorilor de concurenta, in conditiile in care bancile sunt tinute de asigurarea secretului bancar, care poate fi dezvaluit doar in anumite conditii.
In cadrul demersurilor in justitie, care a durat mai mult de sase ani, s-a pus pe de-o parte problema nelegalitatii ordinelor de investigatie si de inspectie si neconstitutionalitatea textului de lege care permitea accesul inspectorilor in spatiile persoanei juridice fara mandat judiciar (in cadrul unui litigiu de contencios administrativ finalizat in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie), iar pe de alta parte incalcarea dispozitiilor legale privind constatarea si sanctionarea contraventiei (in cadrul unui litigiu clasic de drept contraventional, finalizat in fata Tribunalului Bucuresti).
Cu toate ca instantele judecatoresti si Curtea Constitutionala au apreciat ca ordinele de investigatie si de inspectie au fost valabile in raport de prevederile legale si constitutionale de la data emiterii lor, legislatia romaneasca a concurentei a fost modificata chiar in timpul litigiului. Prin urmare, la acest moment, toate criticile formulate in cadrul respectivului litigiu au fost preluate ca atare in legislatia concurentei (atat necesitatea stabilirii obiectului si scopului inspectiei si a puterilor de inspectie, cat si necesitatea mandatului judiciar prealabil inspectiei).
De asemenea, Tribunalul Bucuresti a apreciat in final, analizand aplicarea in timp a dispozitiilor legale aplicabile si forma prevederilor legale la data aplicarii sanctiunii, ca in temeiul art. 50 lit. e) din Legea concurentei nr. 21/1996, inspectorii de concurenta aveau posibilitatea de a aplica pentru aceasta fapta o amenda in valoare de maxim 1% din cifra de afaceri a intreprinderii, dar nu mai mult decat maximul general al amenzii, stabilit prin art. 8 alin. 2 lit. a) din OG nr. 2/2001, adica nu mai mult de 100.000 lei.
