80% dintre avocatii care au raspuns unui studiu realizat de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), in colaborare cu Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, au declarat ca au o parere buna (66%) sau foarte buna (14%) despre UNBR, iar 60% dintre acestia s-au declarat multumiti sau foarte multumiti de modul in care acest organism le apara interesele. Studiul vizeaza comunitatea avocatilor din Romania, opiniile avocatilor despre organizarea si exercitarea profesiei de avocat, privind organele de conducere a profesiei, actiunile acestora si relatiile lor cu acestea, fiind alcatuit din 2 etape: una calitativa si una cantitativa.
Pe de alta parte, conform celor declarate de respondenti in cadrul studiului cantitativ, se remarca un nivel relativ scazut de informare autoevaluat privind activitatea UNBR, in sensul in care 9% dintre respondenti declara ca sunt informati in foarte mare masura, 37% in mare masura, iar cei mai multi (cumulat, 53%) declara ca sunt informati privind aceasta activitate mai degraba in mica masura; acest aspect este confirmat de datele obtinute in cadrul etapei calitative, intrucat persoanele intervievate care nu detin o functie de conducere in cadrul baroului din care fac parte recunosc ca nu cunosc detalii privind activitatea UNBR, unii dintre acestia fiind convinsi ca, in privinta anumitor aspecte, aceasta nici nu exista.
Cu toate acestea, o proportie semnificativa a persoanelor care au raspuns chestionarului (80%) declara ca au o parere buna (66%) sau foarte buna (14%) despre UNBR, iar 60% dintre ele se declara multumite sau foarte multumite de modul in care acest organism le apara interesele. Acest aspect este mai nuantat in cadrul etapei calitative, din analiza acestor date reiesind ca, pe fondul unei comunicari deficitare a UNBR, asa cum este perceputa de persoanele intervievate, avocatii tind sa nu fie pe deplin multumiti de modul in care UNBR se implica in promovarea sau apararea profesiei de avocat. Cu toate ca acei respondenti care detin functii de conducere au, intr-o proportie majoritara, doar cuvinte de lauda de spus privind activitatea UNBR in acest sens, avocatii, de regula, tind sa fie nemultumiti.
Exista si acei intervievati din conducerea barourilor care sunt de parere ca, daca nu ar detine functiile pe care le detin, nu ar afla nici ei de anumite initiative sau decizii ale UNBR. Un aspect recurent, insa, in discursul reprezentatilor conducerii barourilor, este acela al dezinteresului manifestat de avocati, in general, privind aceste aspecte. Asadar, este posibil ca evaluarea in termeni negativi a anumitor initiative ale UNBR sa fie determinata de faptul ca acestea nu sunt cunoscute de catre cei care fac aceasta evaluare.
Atat din datele cantitative, cat si din cele calitative reiese faptul ca, in cazul respondentilor nemultumiti de activitatea UNBR, un factor determinant este impresia cum ca acest organism nu le apara interesele suficient. Alte aspecte comune remarcate in cadrul celor doua componente ale studiului sunt un dezinteres perceput din partea UNBR in ceea ce priveste comunicarea cu avocatii sau cu populatia, in general, respectiv faptul ca acest organism nu se implica in combaterea initiativelor legislative care le restrand avocatilor drepturile. Mai mult, avocatii tind sa considere ca, in anumite cazuri, relatia lor cu magistratii sau cu alte entitati care isi desfasoara activitatea in domeniul legislativ este deficitara, context in care ar dori sa vada interventia UNBR in scopul imbunatatirii acestor aspecte, precum si ca se simte o tendinta de centralizare excesiva din partea uniunii si ca nu s-au depus suficiente eforturi in combaterea amenintarilor presupuse de infiintarea barourilor paralele.
Ceea ce evidentiaza datele din cadrul ambelor componente de cercetare este faptul ca, in cadrul barourilor, relatiile sunt privite de catre membri in termeni pozitivi, in timp ce, in ceea ce priveste relatiile dintre avocati si UNBR se percepe o anumita distanta, intrucat avocatii interactioneaza sporadic cu aceste organisme si le cunosc activitatea in masura redusa.
Exista o reticenta remarcata in randul respondentilor care au constituit esantionul in cazul etapei cantitative de a declara ca UNBR ii reprezinta, intrucat doar 58% considera ca acest lucru se intampla in mare sau foarte mare masura. O posibila explicatie in acest sens o constituie aspectele mentionate anterior: distanta perceputa dintre avocati si organele profesiei de la nivel central, precum si un nivel redus al informarii privind activitatea acestora.
Cu toate ca participantii la studiul cantitativ apreciaza ca activitatea organelor de conducere ale UNBR re reflecta in mass media mai degraba bine, intervievatii in cadrul etapei calitative tind sa aprecieze ca UNBR se bucura de o vizibilitate destul de redusa in mass media, respectiv nu cunosc eforturi sau actiuni ale UNBR in acest sens.
Majoritatea avocatilor inclusi in esantion declara ca vad actiunile conducerii UNBR privind avocatii drept potrivite (79%), cu toate ca multi dintre intervievatii in cadrul etapei calitative considera ca acestea sunt insuficiente, chiar daca nu le vad drept inadecvate. Cu toate acestea, mai putini sunt cei care considera ca actiunile UNBR vizavi de alti actori implicati in procesul juridic sunt potrivite.
Pe parcursul interviurilor calitative, fie individuale sau de grup, se remarca dorinta avocatilor de a castiga mai mult respect in ochii magistratilor sau a altor actori din procesul de realizare a justitiei, intrucat, inclusiv in timpul discutiilor privind riscurile care ii ameninta pe avocati, aspectul privind tratamentul incorect pe care il aplica acestia avocatilor uneori este mentionat.
70% dintre respondentii din cadrul sondajului apreciaza ca eforturile UNBR in apararea profesiei de avocat sunt adecvate, iar in randul persoanelor care au raspuns interviurilor se remarca o oarecare nemultumire din acest punct de vedere.
Principalele aspecte care ii determina pe avocati sa considere ca eforturile UNBR in apararea profesiei de avocat sunt inadecvate sunt impresia cum ca drepturile lor nu sunt protejate suficient, precum si lipsa de interes perceput din partea UNBR. Alte aspecte este ineficienta perceputa sau lipsa rezultatelor acestei activitati, precum si existenta barourilor paralele. Aceste aspecte sunt mentionate in cazul ambelor componente de cercetare.
Faptul ca doar 28% dintre avocati declara ca pot numi o situatie in care o actiune UNBR a avut consecinte pozitive asupra exercitarii profesiei de catre unul sau mai multi avocati vine in sprijinul ipotezei conform carora nivelul lor de informare privind activitatea UNBR este foarte redus. Mai mult, rugati sa expuna pe scurt la ce situatie se gandesc cand spun acest lucru, 30% dintre cei care spun ca ar cunoaste o asemenea situatie nu raspund.
Masurile si actiunile UNBR in sensul combaterii barourilor paralele sunt amintite atat de unii intervievati, cat si de unii dintre respondentii care au alcatuit esantionul in cazul studiului cantitativ.
71% dintre avocatii intervievati in cadrul sondajului de opinie telefonic considera ca actualul cadru legislativ privind apararea profesiei de avocat este potrivit sau foarte potrivit. Si participantii la etapa calitativa tind sa considere ca acesta este potrivit, cel putin intr-o anumita masura, cu toate ca sunt de parere ca i s-ar putea aduce imbunatatiri, respectiv ca, de-a lungul timpului, a inceput sa fie din ce in ce mai restrictiv.
Unele teme recurente in discursul avocatilor care au participat la ambele componente ale studiului sunt imbunatatirea relatiilor dintre acestia si instante, extinderea atributiilor si largirea drepturilor de profesare, precum si protectia acestora in relatia cu clientii si nu numai si interzicerea barourilor paralele. Acestea sunt aspecte mentionate si in contextul intrebarii privind imbunatatirile care ar trebui aduse cadrului legislativ.
Majoritatea avocatilor intervievati, atat prin metode cantitative, cat si prin metode calitative, declara ca participa la alegerile organizate in cadrul baroului din care fac parte. In cazul studiului cantitativ, de fiecare data spun ca participa 64%, de cele mai multe ori 25% si uneori 8%, doar 4% fiind proportia celor care spun ca nu participa deloc. Principalul motiv invocat in cadrul ambelor componente pentru a nu participa este lipsa timpului.
Un alt aspect in privinta caruia majoritatea avocatilor care au participat la acest studiu cad de acord este corectitudinea alegerilor care se organizeaza in cadrul baroului. Participantii la etapa calitativa le califica drept transparente, de asemenea.
Majoritatea avocatilor sunt de parere ca procedura de examinare a candidatilor pentru admiterea in profesia de avocat sunt adecvate, existand insa o proportie semnificativa a avocatilor care declara ca nu cunosc acest aspect. Acest lucru se confirma in datele obtinute in urma desfasurarii etapei calitative, existand acei respondenti care spuneau ca nu au avut contact cu informatii privind modul in care sunt organizate aceste examene. Cu toate acestea, majoritatea considera ca sunt organizate in mod corect si transparent, o problema ridicata frecvent, insa, fiind cea a modificarilor prea frecvente, lucru care afecteaza pregatirea candidatilor.
De asemenea, o proportie semnificativa a avocatilor intervievati tinde sa considere ca aceste examene sunt dificile, in timp ce altii considera ca sunt potrivite din punctul de vedere al dificultatii; exista si cei care considera ca sunt prea usoare, insa reprezinta o proportie redusa dintre respondenti. Motivul invocat de participantii la interviurile calitative in acest sens este o calitate scazuta a pregatirii avocatilor care intra in profesie in ultima vreme.
Respondentii inclusi in esantionul de avocati sunt de parere in proportie de 76% cum ca UNBR se implica in sprijinul tinerilor avocati prin formare initiala si continua, iar 72% dintre intervievati considera ca UNBR ar trebui sa se implice mai mult in acest tip de activitati de suport.
In general, avocatii se declara multumiti de sistemul de asigurari de pensii pentru avocati; in cazul studiului cantitativ, sunt multumiti in mare si foarte mare masura 56%, in timp ce multumiti in mica si foarte mica masura sunt doar 33%. Si cei intervievati in cadrul etapei calitative se declara multumiti, unii dintre ei avand observatii, insa, privind contributiile si modul de stabilire a acestora.
Cele mai semnificative riscuri pe care le implica exercitarea profesiei de avocat, in opinia persoanelor chestionate, sunt: cele care decurg din relatia cu clientii (datorita nemultumirii acestora), cel de agresiune fizica, nesiguranta financiara, precum si stresul si afectarea sanatatii. Aceste riscuri sunt cele pe care si participantii la etapa calitativa le mentioneaza cel mai frecvent, cu toate ca unii dintre acestia nu se simt amenintati de ele, in acelasi timp considerand ca unele pot fi combatute prin corectitudinea avocatului, precum si in urma acumularii unei experiente.
O majoritate covarsitoare a respondentilor declara ca relatiile din cadrul baroului sunt bune sau foarte bune: 97%. Si din datele calitative reiese acelasi lucru, avocatii fiind multumiti din acest punct de vedere. Cu toate acestea, doar o treime din avocatii chestionati apreciaza ca avocatii sunt solidari, 63% considerand ca acestia nu sunt solidari. Interviurile calitative reflecta o situatie similara, cu toate ca intervievatii gasesc si exemple care ilustreaza faptul ca exista solidaritate in randul avocatilor.
