Intervenția av.prof.univ.dr. în cadrul colocviului cu tema „Prevenirea riscurilor de natura penala in afaceri”, organizat pe 22 februarie 2020, in sala Regina Maria a hotelului Athenee Palace Hilton din Bucuresti:
„Avem o tema care practic debuteaza cu o intrebare ‘Pot fi prevenite riscurile de natura penala in domeniul afacerilor?’… Raspunsul scurt la aceasta intrebare este ca unele pot fi prevenite, iar altele nu pot fi prevenite. Sunt doua categorii mari de riscuri de natura penala: unele predictibile si care pot fi deci prevenite, si altele nepredictibile. Am folosit mai devreme sintagma ‘lebada neagra’, fiind un eveniment care nu poate fi prevazut. (…) Lebada neagra sau factorul 101, cum este denumit de unii autori de specialitate, nu ai cum sa il prevezi. Dar ce faci totusi daca survine? Prin ceea ce vom incerca astazi sa va prezentam cred ca putem in buna masura sa prevenim o buna parte din riscurile de natura penala. Iar daca totusi apar, domnul Augustin Zabrautanu ne va spune cum vor putea fi gestionate.
Cand vorbim de riscuri in afaceri ele pot fi impartite in mai multe categorii, dar o componenta importanta o reprezinta riscurile operationale. Dintre acestea, cele juridice sunt foarte importante, iar daca ne referim strict la cele juridice, riscurile de natura penala sunt cele esentiale. Despre ce riscuri de natura penala putem discuta? Un risc important de natura penala in domeniul afacerilor il reprezinta riscul de coruptie. Un alt risc, riscul de fraude fiscale, in principal discutam aici de evaziunea fiscala. Apoi, avem riscul de alte fraude, dintre care unele pot fi incadrate in categoria celor clasice: inselaciuni, gestiuni frauduloase, abuzuri de incredere si asa mai departe, dar si unele de noua generatie, precum sunt fraudele informatice care au o prezenta din ce in ce mai mare in categoria riscurilor de afaceri. Ganditi-va la accesul ilegal la un sistem informatic sau la transferuri neautorizate de date sau la fraudele propriu zise informatice.
Alte riscuri: riscul de contrafacere si concurenta neloiala, riscul de spalarea banilor, riscul privind incalcarea unor norme care tin de protectia mediului, riscuri asociate starii de insolventa (va dau un exemplu, bancruta frauduloasa). Dar mai exista o categorie de riscuri care tin de neglijenta, de imprudenta, de lipsa unor masuri, sa le spunem asa, preventive, nu cu semnificatia din procedura penala in ceea ce priveste managementul afacerilor. Aici trebuie sa avem in vedere evenimentele care se pot produce pe santierele de constructii, in diverse activitati care presupun anumite standarde si nu se respecta. Va dau cateva exemple: vatamari corporale, ucideri din culpa si alte asemenea evenimente. Toate acestea sunt riscuri care pot surveni in activitatea economica, de natura penala.
Si acum, subzista in continuare intrebarea: cele care pot fi prevenite, cum pot fi ele prevenite?
Sunt multe raspunsuri, nu exista o reteta care pur si simplu este scrisa si dupa aceea se aplica. Totul depinde de natura afacerii, de dimensiunea acesteia si de alte criterii importante. Insa, ce am constat eu, si se pare ca e un lucru important atunci cand discutam de prevenire. Foarte importanta este integritatea afacerii. Cu alte cuvinte, exista sau nu un sistem, un cadru de reglementare la nivelul afacerii, al intreprinderii, al organizatiei care sa constea in proceduri anticoruptie, proceduri antispalare, cod de conduita, daca vreti, regulamente care tin de modul de organizare al diferitelor departamente? Si, lucru foarte important recent aparut in acest domeniu, instituirea gardianului de integritate, adica asa numita ofiter de integritate, de etica si de integritate!
Toate aceste chestiuni legate de integritate, pentru ca toate graviteaza in jurul acestui termen, daca sunt implementate, daca sunt bine transpuse in practica, eu cred ca in foarte mare masura pot fi prevenite riscurile de natura penala.
Si aici fac o subliniere foarte importanta. Sa stiti ca nu vorbesc doar despre riscuri din perspectiva situatiei in care antreprenorul, omul de afaceri este faptuitor. Nu, el poate avea si postura de victima. Poate fi, de pilda, victima unei escrocheri, a unei inselaciuni, a unei fraude informatice, samd. In momentul in care aceste reglementari interne sunt realmente aplicate in practica eu cred ca lucrurile merg foarte bine. Afacerile pe termen lung fara un sistem de integritate cred ca nu au nicio sansa. Nu mai suntem in perioada aceea cand, plecand de la spusele lui Machiavelli, conta prea putin mijlocul si mai mult scopul, adica obtinerea de profit. Nu, a inceput sa conteze din ce in ce mai mult si cum se obtine profitul, daca ai proceduri anticoruptie (si deja sunt multinationalele care au implementat de cativa ani buni acest sistem), daca esti prietenos cu mediul, daca atunci cand apare o problema ai mecanisme interne care permit sesizarea avertizorului de integritate, si aici nu discutam de turnatorie, pentru ca este in interesul tuturor membrilor organizatiei ca, in momentul in care apare un viciu, cineva sa il sesizeze si sa aiba garantia ca se rezolva.
Iar aici, am tras cu ochiul in partea dreapta, la domnul Mares (n.red – avocatul Mihai Mares, fondator al societatii de avocatura Mares & Mares) care a scris un articol foarte frumos despre avertizorul de integritate, care este deja obligatoriu potrivit unei directive europene in anumite conditii. Va trebui transpus si acest avertizor de integritate in legislatia interna.
Sunt foarte multe lucruri care pot fi adaugate la ceea ce am spus eu, dar in concluzie vreau sa spun ca atunci cand discutam de succesul in afaceri, el nu poate fi desprins de ideea de integritate. Afacerile nu mai pot fi considerate robuste daca sunt detasate de acest element esential care putem spune ca, incet, incet va deveni un element „patrimonial” al afacerii, integritatea, sistemul de integritate. O afacere care este relativ imuna la elemente impredictibile nu poate fi construita decat pe baza unui sistem de integritate foarte serios pus la punct”
