Astazi, 21 aprilie, Augustin Lazar va sustine interviul la Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. La o zi dupa aceasta intervievare este programata transmiterea avizului catre Ministerul Justitiei.
Augustin Lazar a a fost propus pentru numire in functia de procuror general de catre Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, conform datelor trimise de CSM. Potrivit MJ, in timpul dialogului cu ministrul Justitiei, Augustin Lazar a demonstrat „ca are viziunea manageriale, determinarea si autoritatea necesara pentru reformarea si consolidarea Ministerului Public.”
„Augustin Lazar este o persoana cu o vechime neintrerupta in Parchet, de 34 de ani. Are 18 ani in functii de conducere si eu cred ca cineva care a ales sa nu iasa la pensie dupa 25 de ani de vechime in magistratura si a ales sa mai dea examene pentru a fi procuror general de Curte este o persoana cu o determinare extraordinara pentru aceasta profesie. Si m-a mai convins si faptul ca domnul Lazar era la inceputul anului 2001, cand eu l-am cunoscut, seful Sectiei de urmarire penala din Parchetul General si in aceasta calitate a reformat si a creat acolo o structura care a fost precursorul si al PNA, cum s-a numit atunci, si al DIICOT. Cred ca acesta este un lucru foarte bun care arata ca domnul Lazar are viziunea, determinarea si autoritatea de a avea cea mai inalta functie din Ministerul Public din Romania”, a declarat ministrul Pruna.
Presedintele Romaniei este cel care numeste procurorul general al PICCJ, la propunerea ministrului Justitiei, dar cu avizul CSM. El alege dintre procurorii care au o vechime de minim 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii doar o singura data.
Planul de management prezentat de Augustin Lazar are ca obiectiv central combaterea infractionalitatii in domeniile vulnerabile la toate nivelurile. Conform aceleasi surse, principalele directii de actiune vor fi consolidarea progreselor in combaterea coruptiei in administratia locala, realizarea de investigatii ce au ca scop infractiunile de spalare de bani si evaziune fiscala, dar si in cele privind infractiuni contra umanitatii, cum sunt dosarele privind Mineriada din ’90 sau Revolutia din ’89.
Tot in planul de management al lui Augustin Lazar se regasesc si alte directii de actiune care vizeaza in mare parte masurile de combatere a infractiunilor silvice, uniformizarea practicii judiciare si gestionarea volumului mare de dosare.
