Dr. Ana-Luisa Chelaru, notar public în cadrul Camerei Notarilor Publici București, a primit Premiul „Octavian Căpățînă” pentru studiul „Succesiunile digitale. Elemente de drept internațional privat și european”, publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 3/2025.
Distincția, acordată în colaborare cu Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), recompensează cel mai original și valoros studiu publicat în paginile revistei. Premiul i-a fost înmânat de Stan Tîrnoveanu, membru al Consiliului Național de Conducere al UNPIR.
Studiul Anei-Luisa Chelaru pleacă de la o realitate care începe să conteze tot mai mult nu doar pentru profesioniștii dreptului, ci și pentru antreprenori, companii și familii cu patrimoniu complex: o parte tot mai importantă din valoarea pe care o deținem există în mediul digital.
Criptomonede, NFT-uri, drepturi de autor asupra unor creații digitale, conturi comerciale, venituri generate prin platforme online, documente și active stocate în cloud – toate pot avea valoare economică și pot ajunge, la un moment dat, în discuția privind transmiterea unui patrimoniu. Problema este că regulile juridice aplicabile nu sunt întotdeauna suficient de clare.
Pentru Ana-Luisa Chelaru, tema este cu atât mai relevantă cu cât provine din practica notarială. În studiul său, ea vorbește despre întrebări care apar deja în procedurile succesorale: cum sunt identificate activele digitale ale unei persoane decedate, cum pot fi accesate criptomonedele, ce se întâmplă cu drepturile de autor sau cu veniturile provenite din platforme de streaming și în ce condiții pot moștenitorii avea acces la conturi și arhive digitale.
Miza este una concretă. Un activ digital poate avea o valoare economică importantă, însă valoarea sa nu este suficientă pentru a garanta și posibilitatea de a fi transmis. În cazul criptomonedelor, de exemplu, accesul la portofel depinde de existența cheilor necesare, iar în cazul platformelor digitale drepturile utilizatorului pot fi determinate de contractele încheiate cu furnizorii. Studiul analizează tocmai această diferență dintre existența unui activ și posibilitatea juridică și tehnică de a-l transmite.
Un alt punct important al cercetării îl reprezintă calificarea juridică a acestor active. Autoarea arată că bunurile digitale nu formează o categorie omogenă: unele pot face obiectul dreptului de proprietate și pot fi transmise succesoral, în timp ce altele presupun doar drepturi de folosință sau de acces și pot avea un caracter strict personal. Această distincție devine esențială atunci când se stabilește ce intră efectiv în masa succesorală.
Criptomonedele ocupă un loc important în analiză, tocmai pentru că reprezintă una dintre cele mai complexe forme de patrimoniu digital. Caracterul lor descentralizat, lipsa unei localizări fizice și circulația transnațională complică atât calificarea juridică, cât și transmiterea lor prin succesiune. Ana-Luisa Chelaru analizează aceste probleme inclusiv prin raportare la Regulamentul (UE) nr. 650/2012 și la regulile de drept internațional privat.
Concluzia de fond a studiului este relevantă pentru evoluția practicii juridice: patrimoniul digital nu mai poate fi tratat ca o zonă periferică a succesiunilor. El trebuie identificat, calificat și, acolo unde natura juridică a activului permite, integrat în mecanismele de transmitere succesorală. Autoarea susține necesitatea unor mecanisme juridice și procedurale adaptate unei realități în care patrimoniul poate fi dispersat între platforme, furnizori și jurisdicții diferite.
Premiul „Octavian Căpățînă” marchează astfel recunoașterea unui demers care aduce în prim-plan una dintre problemele cu care dreptul se va confrunta tot mai mult pe măsură ce economia și patrimoniile se digitalizează: cum transferăm juridic o valoare care, deși reală din punct de vedere economic, nu există în forma tradițională a unui bun?
Revista Română de Drept Privat nr. 3/2025 → Revista Română de Drept Privat nr. 3/2025
