Albu Morar: „Clienții nu așteaptă doar soluții pozitive și rezolvarea problemelor legale, ci inclusiv ca justiția să fie făcută într-un termen rezonabil”

Autori: Mihai Morar (Partener), Mihai Lemnaru (Partener), Codruț Preda (Associate Attorney), Mădălina Ciobîcă (Junior Associate), Alexandra Manolescu (Junior Associate)

Sectorul white-collar crime este strâns legat de economie și dinamica mediului de afaceri. Factori precum modificările legislative și fiscale, deciziile geopolitice și economice, avântul tehnologiei impactează mediul de business și ridică noi provocări avocaților, care se confruntă cu o expansiune a criminalității informatice, de pildă. Provocările derivă din necesitatea de a ține pasul cu acest fenomen și cu noile dezvoltări, pentru a rămâne relevanți în acest peisaj în continuă schimbare, pregătirea continuă a echipelor pentru a putea gestiona astfel de cazuri de o complexitate ridicată, ce necesită o abordare multidisciplinară și colaborare cu diverse entități. Toate acestea în condițiile în care reglementările în domeniu, practica, doctrina și jurisprudența nu reușesc să țină pasul cu fenomenul, necesitând un efort suplimentar din partea avocaților în încercarea de a suplini aceste neajunsuri în relația cu organele judiciare.

Având deja o experiență consistentă în managementul acestor situații în ultimii ani, Albu Morar a lansat E-Crimes, prima divizie specializată în infracțiuni cibernetice din România, ca parte a practicii de drept penal al afacerilor, sub coordonarea avocatului Mihai Lemnaru, partener în cadrul Albu Morar.

Avem know-how-ul, dar și capacitatea și resursele necesare pentru a forma echipe multidisciplinare care să contribuie la buna gestionare a unui astfel de caz foarte complex, încă din faza de început. Mai mult, chiar din faza de prevenție. 

Un alt subiect sensibil, pe marginea căruia m-am pronunțat de mai multe ori, este digitalizarea sistemului juridic. Este nevoie de o accelerare a eforturilor de digitalizare în zonele în care este posibil și recomandabil: dosarul electronic, procesarea datelor personale. O provocare cu care se confruntă avocații din România este lipsa unui sistem care să le permită un acces facil la dosarul cauzei în cadrul instanțelor de judecată. În prezent, adesea în domeniul penal, consultarea dosarelor se realizează prin intermediul departamentului Arhivă al instanței care, la cererea avocatului, pune la dispoziția acestuia dosarul solicitat. În cele mai multe cazuri, însă, acestui compartiment îi sunt alocate spații mult prea mici și închise, insuficiente pentru a răspunde nevoilor avocaților. Inclusiv timpul alocat unui astfel de studiu este limitat, de cele mai multe ori, la 15 – 20 de minute acordate pentru a analiza documentele atașate dosarului cauzei, ce pot însuma sute sau mii de pagini.

Deși s-a dezvoltat un anume sistem informatic în cadrul instanțelor de judecată prin care documentele sunt încărcate într-un dosar electronic, la care avocatul să aibă acces de la distanță, în baza unei cereri, din practică putem constata, totuși, că actele sunt încărcate aleatoriu în acest dosar electronic, avocatul neavând certitudinea că va putea realiza un studiu complet. Din acest motiv avocații sunt în continuare nevoiți să meargă la arhivele instanțelor de judecată pentru a consulta dosarul fizic.

Încărcarea documentelor în sistemul informatic, care să permită avocatului oricând consultarea dosarului ar putea reprezenta o soluție optimă, care pare a fi în curs de dezvoltare. Organizarea acestuia necesită, fără îndoială, resurse considerabile, însă există industrii în care transformarea digitală a fost accelerată cu foarte mulți ani și poate că sistemul de justiție din România ar trebui să privească spre aceste exemple de succes în direcția digitalizării.

Interacțiunea deficitară sau, de cele mai multe ori, imposibilă cu procurorii de caz pentru discutarea tematicii dosarelor de urmărire penală, în condițiile eliminarii audiențelor, este o altă provocare cu care ne confruntăm la acest moment.

O altă provocare importantă rezultă din managementul așteptărilor clienților raportat la întinderea în timp a procedurilor judiciare. În acest sens, punctez contextul existent creat de proteste (atât întinse în timp, cât și cu un anumit nivel de recurență – chiar anuală) de la nivelul instanțelor și parchetelor; normarea muncii magistraților, inclusiv în contextul unui sistem supra-aglomerat.

Iată și câteva exemple uzuale din activitatea noastră:

  • Judecarea unor contestații la măsurile asiguratorii (precizate de lege ca fiind proceduri urgente) dupa câteva luni de la instituirea lor – prejudiciul este deja creat pentru părți pentru aceste cazuri, chiar dacă măsurile ar fi nelegale și netemeince – tot sunt blocate conturile până la judecarea lor definitivă.
  • Procesarea lentă (uneori foarte lentă) a plângerilor penale formulate pentru anumiți clienți, persoane private – adesea, în primul an de la sesizare, nici nu sunt efectuate alte activități de anchetă decat cele de audiere a persoanei vătămate.  
  • Dosare aflate în faze de urmărire penală care nu se mai finalizează. Uneori ancheta stagnează, alteori ancheta e întâmplatoare sau chiar rău-voitoare.

Numărul semnificativ de posturi vacante de judecător și procuror (aproximativ 2.000, la începutul anului 2024), precum și durata excesivă a procedurilor judiciare în materie penală (relație de tip cauză – efect?) afectează buna desfășurare a proceselor și lezează așteptarea legitimă a cetățenilor cu privire la rezolvarea cauzelor într-o manieră judicioasă, într-un termen optim și previzibil.

Clienții nu așteaptă doar soluții pozitive și rezolvarea problemelor legale, ci inclusiv ca justiția să fie făcută într-un termen rezonabil – în ultima vreme, nerespectarea termenului rezonabil devine, din păcate, regula procedurilor, nu excepția.

Pronunțarea, în materia prescripției răspunderii penale, a unor soluții diametral opuse de către instanțe de grad diferit și, chiar de la o zi la alta – de către completuri diferite din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (instanța însărcinată constituțional și legal tocmai cu asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către celelalte instanțe judecătorești) constituie o provocare reală a anului 2024. Aceasta reprezintă o chestiune de natură a genera situații inechitabile și discriminatorii pentru justițiabili și, totodată, de natură a genera dificultăți serioase pentru avocatul chemat să analizeze și să gestioneze problematica în discuție, în contextul actual imprevizibil și arbitrar al practicii judiciare.

Intervențiile legislative intempestive recente în materie fiscală, realizate cu încălcarea principiilor previzibilității, contributivității și justei așezări a sarcinilor fiscale generează consecințe defavorabile de ordin economic atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru avocați.