Înființarea Parchetului European, instituție care va deveni funcțională în scurt timp, marchează un moment istoric în lupta împotriva criminalității la nivel național și transfrontalier, fiind pentru prima dată când statele membre cedează Uniunii Europene o componentă esențială a suveranității cu privire la un domeniu considerat în mod tradițional exclusiv de competență națională. Fără doar și poate, infracțiunile cu fonduri europene se vor afla și mai mult în lumina reflectoarelor, o dată cu instituirea unei structuri de parchet supra-național și specializat cu privire la aceste conduite, dublată de consacrarea importanței protejării bugetului Uniunii Europene, prin mijloace și instituții de drept, de natură penală și procesual penală.
Alături de alte 21 de state membre ale Uniunii Europene, România a ales să participe la forma de cooperare consolidată ce a propus crearea, pentru prima dată, a unei instituții europene cu competențe de urmărire penală și trimitere în judecată a cauzelor privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. România a răspuns pozitiv și foarte prompt în procesul de operaționalizare a Parchetului European. Ne așteptăm la un debut în forță până la finalul primei jumătăți a anului.
O atenție deosebită va trebui acordată de către persoanele fizice și juridice implicate în oportunități de afaceri legate de fonduri europene, prin raportare atât la normele penale aplicabile, cât și la cele extra-penale, având în vedere cel puțin următoarele:
- Instituirea unei structuri de parchet supra-național și specializat cu privire la aceste conduite, dublată de consacrare importanței protejării bugetului Uniunii Europene prin mijloace și instituții de natură penală și procesual penală;
- O obligație cvasi-generală de informare, de îndată și fără întârziere, a organelor de urmărire penală cu privire la posibile fraude săvârșite în acest domeniu;
- Caracterul tripartit al organizării Parchetului European, din perspectiva celor implicați, în mod direct, în activitatea de urmărire penală: camera permanentă care direcționează investigația, procurorul european care supraveghează activitatea și procurorul european delegat ce desfășoară activitatea de urmărire penală;
- Instituirea unor mecanisme ce asigură transmiterea mai eficientă a informațiilor și probelor relevante între procurorii europeni delegați din statele membre participante;
Ministerul Justiției a anunțat la finalul lunii ianuarie selecția primilor șase procurori europeni delegați din 15 astfel de posturi vacante (România va fi una dintre țările cu cel mai mare număr de procurori care vor efectua investigațiile Parchetului European), ce urmează a desfășura acte de urmărire penală cu privire la infracțiunile ce intră în competența Parchetului European. La finalul lunii februarie, a intrat în vigoare și Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind instituirea Parchetului European.
Tipuri de infracțiuni care vor fi anchetate de Parchetul European
Activitatea instituției europene urmează să asigure o luptă constantă în combaterea și prevenirea unui număr semnificativ de infracțiuni, cum ar fi:
- Infracțiuni clasice considerate a prejudicia bugetul Uniunii – folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete; schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor sau activelor obținute; folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate – toate aceste conduite, în condițiile în care se răsfrâng asupra obținerii pe nedrept (sau diminuării resurselor ce trebuie virate) în legătură cu fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugete administrare de aceasta ori în numele ei;
- Corupția activă și corupția pasivă – darea și luarea de mită – ce afectează interesele financiare ale Uniunii;
- Deturnarea de fonduri;
- Fraude privind TVA având un prejudiciu total de peste 10 mil. EUR și caracter transnațional;
- Spălarea banilor în cazul sumelor provenite din comiterea infracțiunilor mai sus menționate;
- Participarea la o organizație criminală dacă scopul principal al acesteia este săvârșirea de infracțiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;
- Alte infracțiuni legate în mod indisolubil de conduitele mai sus expuse.
Regulamentul EPPO vine să asigure Parchetului European suficiente resurse și informații pentru a asigura eficiența în activitate. Pe de o parte, există o obligație generală de sesizare, fără întârziere, din partea tuturor agențiilor, oficiilor, instituțiilor europene ce își desfășoară activitatea într-un context ce le permite acapararea de informații cu privire la conduite pasibil infracționale ce aduc atingere bugetului Uniunii Europene.
Pe de altă parte, organele de urmărire penală interne au obligația de a informa, de îndată, Parchetul European în toate cazurile în care realizează că investighează o infracțiune ce ar putea intra în competența instituției europene. În acest din urmă caz, Parchetul European, conform unei proceduri tehnice și limitate în timp, ca regulă, de 5 zile, decide dacă să își evoce competența, respectiv să preia cauza. În cazul în care decizia este una de evocare, procurorii național își pierd competența cu privire la cauza respectivă.
Totodată, Parchetul European poate fi sesizat de orice persoană fizică sau juridică și poate acționa și în baza unor informații obținute din oficiu.
Cauzele instrumentate de EPPO, judecate doar de anumite instanțe din România
O mare parte din activitatea de investigare și urmărire penală ce urmează a fi efectuată de Parchetul European este la acest moment realizată de Direcția Națională Anticorupție, parchet specializat competent exclusiv cu privire la infracțiunile clasice privind afectarea intereselor financiare ale Uniunii.
Procurorii europeni delegați vor asigura și reprezentarea în fața instanțelor a instituției europene după trimiterea în judecată. Prin Legea nr. 6/2021 este prevăzută competența de judecare a cauzelor în care activitatea de urmărire penală a fost efectuată de către Parchetul European exclusiv pentru tribunalele și curțile de apel din București, Cluj (Cluj-Napoca), Iași și Timiș (Timișoara), respectiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
România, intervenție importantă în reformarea măsurilor asigurătorii
În altă ordine de idei, având în vedere principiile ce reglementează activitatea Parchetului European, respectiv asigurarea respectării drepturilor consacrate de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, respectarea principiilor statului de drept, dar și proporționalitatea în toate activitățile sale, legiuitorul român a intervenit cu o importantă reglementare în materia măsurilor asigurătorii.
Aceste măsuri vizează indisponibilizarea bunurilor (acestea nu mai pot fi înstrăinate sau grevate de sarcini, precum ipoteca) persoanelor implicate în procedura de urmărire penală, în principal fiind luate asupra bunurilor suspectului, inculpatului sau părții responsabile civilmente, în vederea asigurării reparării prejudiciului, acoperirii cheltuielilor judiciare, confiscării speciale sau extinse, plata amenzii etc. Prin urmare, conform noi reglementări, în tot cursul procesului penal, organele judiciare (atât procuror, cât și judecătorul sau instanța competentă) au obligația de a verifica periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecății, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii sau menținerea acestora.
Se poate observa cum doar una dintre prevederile generale privind activitatea Parchetului European vine să reformeze o instituție de drept procesual penal cum este luarea măsurilor asigurătorii, dispoziția mai sus menționată rămânând valabilă indiferent de parchetul competent care asigură desfășurarea sau supravegherea urmăririi penale.
Rămâne de văzut, în perioada imediat următoare, dar și pe termen lung, modalitatea concretă în care operaționalizarea Parchetul European va schimba dinamica mediului de afaceri cu privire la activități ce implică inclusiv accesarea de fonduri europene.
Mihai Morar este avocat în cadrul Albu-Legal, cabinet specializat în dreptul penal al afacerilor. Domeniile sale de expertiză includ evaziune fiscală, criminalitate organizată, corupție și infracțiuni din sfera afacerilor, asistarea clienților în sectoare precum energie, IT și servicii financiare. Activitatea sa este orientată atât în furnizarea de servicii în timpul urmăririi penale, cât și în fața instanțelor. Experiența sa include servicii de asistență juridică în legătură cu legislația în vigoare în diverse domenii, precum aspecte fiscale și economice, reglementări de sănătate și siguranță în muncă.
Mihai Morar semnează, alături de Adrian Șandru, Dorel Herinean și Ovidiu Predescu, cartea „Parchetul European. Reglementare. Controverse. Explicații”, o monografie recent lansată care își propune să analizeze și să răspundă unui număr amplu de probleme care se vor dezbate în perioada următoare pe marginea acestui subiect.
