Afecteaza sau nu decizia Curtii Constitutionale anchetele penale? Hellvig spune da, Zegrean spune ba

Fara sa fi intrat intr-un dialog direct, Augustin Zegrean – presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) si Eduard Hellvig – directorul Serviciului Roman de Informatii au intrat in conflict de opinii cu privire la decizia CCR, care declara neconstitutional articolul 142 din Codul de procedura penala referitor la punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.  

Presedintele CCR considera ca niciunul dintre cei care au comis fapte penale nu va scapa de pedeapsa in urma deciziei CCR care a decis ca sunt neconstitutionale dispozitiile din Codul de procedura penala care prevad ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata atat de organul de cercetarea penala sau de lucratorii specializati ai politiei judiciare, cat si de “alte organe specializate ale statului”. Pe de alta parte, intr-un comunicat al SRI care face publica declaratia directorului serviciului de intelligence, Hellvig sustine exact contrariul. Desi da asigurari, inainte de toate, ca “Serviciul Roman de Informatii nu a comentat, nu comenteaza şi nu va comenta decizia CCR care declara articolul 142 din Codul de Procedura Penala neconstituţional.”

Intr-un interviu acordat unui post de televiziune, Zegrean a dat asigurari ca “nimeni din cei care au facut fapte penale nu va scapa de pedeapsa datorita acestei decizii. Nici cei care au fost deja definitiv condamnati, nici cei care urmeaza sa fie de acum inainte condamnati”. In sprijinul celor declarate, Zegrean a adus faptul ca urmarirea penala se facea si atunci cand nu existau interceptari si ca legea spune cine trebuie sa o faca. In opinia sa, “uneltele” cu care se fac interceptarile apartin statului roman iar ceea ce trebuie cu adevarat stabilit este doar cine le foloseste.

La scurt timp dupa declaratia facuta de presedintele CCR, Serviciul Roman de Informatii a facut publica, int-un comunicat de presa “declaratia directorului SRI, domnul Eduard Helvig, cu privire la decizia Curtii Constitutionale”, cea pe care a anuntat ca nu o comenteaza.

In opinia sefului SRI “aceasta decizie are un impact cert asupra securitatii nationale avand in vedere corelarea dintre prevenirea amenintarilor la securitatea nationala si contracararea fenomenelor infractionale asociate. Astfel, in procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infractiuni precum cele de spionaj-tradare, terorism, criminalitate organizata transfrontaliera, proliferare, criminalitate informatica si, nu in ultimul rand, fapte de mare coruptie, ce reprezinta amenintari grave la adresa securitatii nationale. In acest sens, consideram ca vor fi afectate dosarele aflate in diferite faza ale justitiei, in mod special cele privind infractiuni la adesa securitatii nationale si in care s-a cooperat cu SRI”.

Amintim ca, in urma cu o zi Curtea Constitutionala a Romaniei a motivat decizia legata de neconstitutionalitatea art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, care se va solda cu interdictia aplicata SRI de a mai desfasura activitati de supraveghere tehnica in anchetele penale, sustinand ca SRI nu are de fapt atributii de cercetare penala. In decizia CCR se sustine ca in afara articolului invocat din Codul de procedura penala nu exista nicio alta norma care sa consacre competenta unui alt organ al statului, in afara celor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica. Imediat dupa motivarea deciziei CCR, Ministerul de Interne a anuntat intr-un comunicat ca “se impune o suplimentare a structurii cu 1000 de posturi de agenti si ofiteri de politie precum si rectificarea bugetului institutiei cu 30 de milioane de euro”.

dora.vulcan@lhm.ro