Acțiunile colective și câteva ambiguități legislative în domeniul protecției consumatorului

Noemi Șiman, Managing Associate Suciu Popa

Gianina Istrate, Senior Associate Suciu Popa

În demersal de transpunere a Directivei UE nr. 2020/2018, România a adoptat la finalul anului trecut Legea nr. 414/2023 privind desfăşurarea acţiunilor în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor („Legea nr. 414/2023”).

Legea nr. 414/2023 are potențialul de a revoluționa modul în care litigiile dintre consumatori și profesioniști vor fi abordate, oferind posibilitatea unui număr mare de consumatori să își exprime colectiv și coordonat pretențiile împotriva profesioniștilor care le lezează drepturile. Cu toate acestea, noua legislație aduce cu sine si anumite neclarități, care vor necesita interpretări și poate chiar modificări subsecvente pentru o aplicare eficientă, coerentă și previzibilă.

Deși conceptul de acțiuni colective este deja prezent și aplicat în alte sisteme de drept mai avansate, precum cel american, pe plan național acest mecanism reprezintă un instrument de totală noutate, apt să impacteze numeroase sectoare economice, precum și să rearanjeze însăși modalitatea în care companiile își vor gestiona businessul si politicile de zi cu zi.

Legea nr. 414/2023 preia în mare măsură mecanismele Directivei (UE) 2020/1828, introducând instituția acțiunilor colective sau așa numitele “acțiuni în reprezentare”, pentru încălcări ale drepturilor consumatorilor produse atât la nivel intern, cât și transfrontalier. Astfel, va fi posibil ca anumiți profesioniști, care nu sunt stabiliți în România, să fie sancționati conform noii legislații, în situația în care lezează drepturile consumatorilor români. În plus, legea se aplică și practicilor nelegale ale comercianților care au încetat înainte de introducerea acțiunii sau de rămânerea definitivă a soluției.

Potrivit noii legislații, entitățile calificate vor putea introduce acțiuni în reprezentare împotriva încălcărilor de către profesioniști a actelor normative prevăzute în cadrul Legii nr. 414/2023. În acest context, Legea nr. 414/2023 menționează nu mai puțin de 66 de acte normative naționale sau europene, fiind astfel vizată o arie extinsă de domenii de activitate care intră în sfera de aplicare a acțiunilor colective, precum cel energetic, bancar, transporturi, servicii medicale, media etc.

Legea nr. 414/2023 califică în mod expres autoritățile și organismele prestatoare de servicii publice cu atribuții în aplicarea actelor normative referite drept entități calificate în scopul introducerii de acțiuni în reprezentare. În plus, pot exista și alte entități calificate, care sunt desemnate ca atare de către autoritățile și organismele anterior menționate, în situația în care îndeplinesc anumite criterii, aceste criterii fiind menționate de lege mai degrabă generic și destul de o maniera destul de neclara.

Având în vedere caracterul oarecum vag al acestor prevederi, sfera lor de aplicare pare a fi extrem de amplă. Această ambiguitate poate genera dificultăți semnificative în practică, deoarece permite unui spectru extins de entități să exercite această prerogativă, fără claritate suficientă în ceea ce privește standardele și criteriile care ar trebui îndeplinite.

Un alt element de noutate îl reprezintă posibilitatea finanțării acțiunilor în reprezentare de către terți. Astfel, o acțiune în reprezentare pentru obținerea de măsuri reparatorii poate beneficia de finanțare din partea unui terț, conform dispozițiilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Legea nr. 414/2023 precizează în mod expres că finanțarea acțiunii în reprezentare de către terții cu un interes economic în introducerea sau în rezultatul acesteia nu compromite protecția intereselor colective ale consumatorilor. Cu toate acestea, este necesar ca deciziile entităților calificate în cadrul acțiunii în reprezentare, inclusiv cele referitoare la tranzacții, să nu fie influențate în mod inadecvat de acești terți, respectiv într-un mod care ar prejudicia interesele colective ale consumatorilor vizați.

De asemenea, acțiunea în reprezentare nu poate fi inițiată împotriva unui pârât care este un concurent al finanțatorului sau împotriva unui pârât de care finanțatorul este dependent. Nu este clar dacă termenul de concurent face referire la noțiunile stabilite de legislația în domeniul concurenței sau dacă instanța va defini acest termen, de la caz la caz. În plus, lipsesc clarificările minimale necesare cu privire la interpretarea noțiunii de dependența de pârât a finanțatorului, care ar face ca acțiunea să fie exclusă/inadmisibilă. Un potențial exemplu ar reprezenta cazul unui furnizor de energie, față de care toți clienții ar fi considerați dependenți.

Pe scurt, acțiunile în reprezentare aduc schimbări semnificative în gestionarea litigiilor dintre consumatori și profesioniști, iar implementarea practică a noii legislații și evaluarea consecințelor sale pe termen mediu și lung vor constitui tot atatea subiecte de interes pentru numeroase industrii.

Suciu Popa oferă servicii juridice complete, avand o echipa de avocati si experti cu performanțe notabile în toate ariile dreptului afacerilor, inclusiv litigii și arbitraje, drept imobiliar, administrativ și contencios, dezvoltarea de proiecte, energie și resurse naturale, fiind clasată în mod constant de toate directoarele locale și internaționale în topul furnizorilor de servicii juridice. Fiind angajată pe deplin să facă diferența pe piața avocațială din România, Suciu Popa se bazează pe experiența și reputația solidă a avocaților și a partenerilor săi, construite pe parcursul a peste 20 de ani de asistență a clienților multinaționali, investitorilor strategici și fondurilor de investiții, autorităților publice și instituțiilor financiare internaționale, în unele dintre cele mai complexe tranzacții transfrontaliere, proiecte de investiții și litigii.