Reporter: Considerati ca investigatiile privind coruptia, si criza politica aferenta, ii descurajeaza pe clientii strainii atunci cand vine vorba de investitii in Romania?
Stefan Damian (foto articol), deputy managing partner, Tuca Zbarcea & Asociatii: “Investitiile straine mai au inca mult de recuperat ca sa ajunga la nivelul celor din perioada 2006-2008. Incetinirea investitiilor straine directe are mai multe cauze, si nu este o exagerare sa spunem ca investigatiile actuale referitoare la coruptie se numara printre acestea, desi nu este, probabil, cea mai importanta dintre ele.
Orice investitie semnificativa, si ma refer aici, in principal, la cele straine directe, are nevoie de un anumit sprijin din partea autoritatilor publice pentru a fi pusa in aplicare fara probleme si in timp util. Pana in prezent, in Romania situatia a fost exact pe dos: investitorii sunt descurajati de faptul ca autoritatile publice sunt mult prea prudente si pasive in atragerea sau promovarea unor astfel de investitii. Investitorii straini nu gasesc aici acel nivel necesar de intelegere din partea autoritatilor, care sa-i ajute sa implementeze sau sa-si dezvolte afacerile.
Exista o zicala in limba romana, care descrie perfect modul in care gandesc majoritatea autoritatilor publice: “A nu face nimic este cel mai bun mod de a evita sa fii tras la raspundere”.
Lipsa sprijinului politic si a coerentei in dezvoltarea si implementarea strategiilor pe termen lung este insotita de o criza politica aparent fara sfarsit, ceea ce constituie inca un factor descurajator pentru investitiile straine directe.”
Alina Popescu (foto deasupra), co-managing partner, Maravela & Asociatii: “Coruptia din Romania a reprezentat, pentru o perioada lunga de timp, un fapt binecunoscut si un risc pe care orice investitor strain trebuia sa si-l asume, in mod implicit, atunci cand lua decizia sa investeasca aici. Prin urmare, faptul ca autoritatile romane iau masuri drastice impotriva coruptiei este vazut ca un lucru pozitiv.
In 2014, in Romania a fost inregistrata o crestere a investitiilor, iar Comisia Europeana se asteapta ca acest trend ascendent sa continue si in urmatorii doi ani. Statisticile Bancii Nationale a Romaniei pentru inceputul anului 2015 sprijina aceste previziuni.”
Mona Musat (foto deasupra), managing partner, Musat & Asociatii: “Chiar daca Romania se confrunta, in continuare, cu probleme cum ar fi o infrastructura subdezvoltata, o absorbtie deficitara a fondurilor UE, precum si cu o birocratie excedentara, tara a inregistrat anumite progrese in ultimii ani. Evolutiile recente in lupta impotriva coruptiei nu au ramas fara ecou in strainatate. Ziarele si agentiile de presa internationale au relatat eforturile locale depuse de procurori si de justitia in ansamblu in acest sens.
Si mai relevant pentru economie este faptul ca lupta anticoruptie va continua, aspect pe care l-am observat si in ultimul raport emis de catre Comisia Europeana, la sfarsitul lunii ianuarie 2015, care remarca, la randul sau, aceste semnale pozitive.
Nu cred ca este nevoie sa discut despre o descurajare a investitorilor privind Romania; mai degraba as mentiona faptul ca societatea si lumea afacerilor saluta progresele inregistrate in domeniul justitiei. Este dezirabila, totusi, evitarea crizelor politice, a instabilitatii politice, precum si a lipsei de decizii, care ar putea conduce la o reducere a apetitului investitorilor pentru proiectele locale.”
Ce masuri suplimentare, daca este cazul, trebuie sa adopte Romania pentru a-i asigura pe investitori ca tara ia in serios astfel de probleme?
Stefan Damian: “Romania a transmis un mesaj puternic in legatura cu intentiile sale de eradicare a coruptiei; e suficient sa observam cate anchete care vizeaza acest fenomen au fost finalizate sau sunt in curs de desfasurare si care acopera atat spectrul politic, cat si pe cel al administratiei publice, precum si o gama larga de activitati economice.
Ca o masura aparte, statul ar trebui sa gaseasca o modalitate prin care sa-si educe mai bine functionarii publici si politicienii si, la fel de important, sa stabileasca un nivel motivant de salarizare pentru ei. Fara un nivel de salarizare decent, statul nu va fi capabil sa atraga profesionisti in domeniul administratiei publice, iar fara oameni bine educati si pregatiti in aceasta nisa, o dezvoltare pe termen lung este aproape imposibila. Este o ipocrizie sa crezi ca un ministru va accepta un rol atat de important, care implica o responsabilitate uriasa, pentru o remuneratie de doar 1.000 de euro pe luna.
In ceea ce priveste criza politica, un lucru care trebuie facut rezida in ajungerea la un consens referitor la chestiunile importante, in special cele economice, cum ar fi proiectele guvernamentale, care ar trebui sa aiba continuitate, indiferent de culoarea partidului politic care se afla la putere. Acest lucru a fost realizat, de pilda, in trecut, atunci cand toate partidele politice au fost de acord cu majorarea bugetului destinat apararii nationale; asa ar trebui sa procedeze si de acum inainte, pe diverse aspecte la fel de importante.”
Alina Popescu: ”Multitudinea anchetelor ce vizeaza coruptia si condamnarile la nivel inalt, care nu au tinut cont de culoarea politica, constituie o dovada ca Romania a inceput sa ia aceste lucruri in serios. Acest proces se desfasoara deja de ceva vreme, ceea ce demonstreaza ca nu este vorba doar de o etapa conjuncturala.
Cresterea salariilor functionarilor publici poate fi o solutie, dar acest lucru ar ajuta doar in cazurile mici de coruptie. In definitiv, pedepsirea prompta in cazul incalcarii legii, precum si supravegherea stricta, in vederea prevenirii acestor infractiuni, sunt pasii care trebuie urmati pentru a tine coruptia la distanta.”
Mona Musat: “Economia traverseaza un proces lent, dar constant, de recuperare, in special in sectorul agricol si in cel auto; de asemenea, si la nivelul pietei imobiliare a fost inregistrata o activitate crescuta in 2014. Exista semne pozitive in piata, transmise, printre altele, de dorinta si disponibilitatea bancilor de a finanta proiecte, precum si de revenirea investitorilor straini.
Ca urmare a reducerii subventiilor privind energia regenerabila, multe investitii in proiecte din acest domeniu au stagnat; subsecvent, am constatat o reducere drastica a dinamismului sectorului energetic, ceea ce a reprezentat o provocare pentru firmele de avocatura cu practici dedicate acestuia.
Romania are nevoie de elaborarea si implementarea de noi pachete legislative in diferite domenii; principala problema in acest sens consta in lipsa masurilor coerente si in instabilitatea legislatiei, aflata in continua schimbare.”
Ce tendinte observati pe piata avocaturii si in activitatea pe care o desfasurati?
Stefan Damian: “Unul dintre cele mai active sectoare este cel bancar, nu neaparat pe partea de finantare, cat, mai ales, pe cea de restructurare bancara, consolidare si “curatare datorii”. Vedem o multime de transferuri de portofolii de credite sub sau neperformante catre investitori financiari.
Consolidarea in domeniul bancar va continua fie prin transfer de afaceri, fie prin preluari. Sectoarele sanatate si farmaceutic au captat, de asemenea, atentia investitorilor. Un alt sector care prezinta semne de redresare este cel imobiliar.
Agricultura este, de asemenea, un sector care se imbunatateste, cu nume mari care intra sau isi consolideaza pozitia pe piata. Energia si infrastructura au si ele un potential important, dar, in contextul in care majoritatea investitiilor pe scara larga in aceste domenii sunt proiecte publice, este necesara o doza crescuta de efort si determinare din partea guvernului pentru o implementare cat mai rapida a acestora.
Litigiile si restructurarea/insolventa vor reprezenta, in continuare, o cota semnificativa din cifra de afaceri a marilor firme de avocatura. Activitatea legata de M&A (fuziuni si achizitii) si cea non-tranzactionala, corelate cu nivelul investitiilor straine directe, raporteaza o imbunatatire, dar sunt inca departe de potentialul pietei.”
Alina Popescu: “In conditiile in care bugetele destinate serviciilor juridice sunt in continua scadere, firmele de avocatura au fost nevoite sa inoveze la aproape toate capitolele: servicii, onorarii, costuri. Cum “orele de lucru” s-au imputinat, iar concurenta in atragerea clientilor s-a intensificat, este mai clar ca niciodata ca ariile de practica trebuie tratate ca niste business-uri pentru a fi eficiente. Ceea ce vine in contradictie cu reglementarile profesiei din Romania si din majoritatea tarilor europene, care se bazeaza pe un concept diferit in ceea ce priveste ariile de drept si care limiteaza drastic optiunile de management, restrictiile referitoare la publicitatea profesionala fiind doar un exemplu in acest sens.”
Mona Musat: “Piata juridica depinde de contextul economic, de apetitul investitorilor, de planurile lor de afaceri, si, in general, de intensitatea circuitului comercial.
In esenta, structura pietei a ramas aceeasi in ultimii ani, aceasta fiind dominata de firmele locale, traditionale, precum si de unele internationale, de renume, care activeaza in Romania in asociere cu birouri locale.
Piata se confrunta, in continuare, cu fenomenul concurentei neloiale si cu dumping de preturi pentru serviciile juridice. In timpul crizei, multe firme au scazut onorariile, oferind reduceri substantiale pentru a castiga clienti. Acest lucru pericliteaza calitatea serviciilor. De exemplu, CE Oltenia a anulat o licitatie publica pentru contractarea de servicii juridice, deoarece preturile oferite au fost mult prea mici – chiar ridicole.
Climatul economic afecteaza firmele de avocatura, pe masura ce proiectele de dezvoltare pe termen lung sunt blocate de guvern. Provocarea pentru avocati consta in adaptarea la aceste schimbari si in gasirea celor mai bune solutii de afaceri pentru companiile pe care le reprezinta.
In ceea ce priveste perspectivele pietei de legal, anticipam o redresare a acesteia in 2015, acest lucru depinzand in mare masura de ritmul economiei, la fel cum bugetele clientilor destinate serviciilor juridice depind, la randul lor, de factorii economici.”
Care sunt perspectivele pentru restul anului?
Stefan Damian: “Situatia arata mult mai bine, in comparatie cu perioada similara din 2014. Fuziunile si achizitiile vor inregistra cresteri semnificative, raportat la valoarea tranzactiilor; aceasta estimare ramane, totusi, pentru moment, la stadiul de prognoza, in contextul in care, de la inceputul anului, doar cateva tranzactii au fost finalizate.”
Alina Popescu: “Am resimtit destul de repede si de puternic cresterea investitiilor, cu mai multe proiecte mari de M&A, din diverse industrii, aflate pe punctul de a fi finalizate.
In plus, Romania devine o baza de investitii pentru regiunile invecinate; in acelasi timp, din ce in ce mai multe companii romanesti investesc in strainatate. Toate acestea au favorizat dezvoltarea noastra pe plan regional; am inceput lucram si in alte jurisdictii si sa fim implicati, ca “lead counsel”, in proiecte si tranzactii transfrontaliere.
In jurisdictiile unde clientii au o anumita anvergura si unde proiectele, pe termen lung, se afla in mod constant in curs de dezvoltare, luam in calcul infiintarea unui birou, desi acest plan ramane, momentan, la stadiul de discutie, cel putin pentru urmatorii doi ani.”
Mona Musat: “Ne asteptam ca amploarea crizei politice din regiune (Ucraina, Grecia) sa afecteze, intr-o masura moderata, evolutia mediului de afaceri din Romania. In ceea ce priveste fuziunile si achizitiile, ne asteptam la o “recuperare” rezonabila.
De mentionat ar fi si afacerile dezvoltate de antreprenorii locali, care ar putea sa atraga interesul grupurilor straine, in domenii precum tehnologia, agricultura sau retailul.”
Interviu preluat integral de pe site-ul publicatiei britanice The Lawyer. Sursa originala: AICI.
