Amenda de 700 milioane de euro pe care Consiliul Concurenței (CC) a aplicat-o celor zece bănci românești în dosarul ROBOR este una “uriașă” și mai mult decât dublul tuturor amenzilor aplicate de CC între 2021 și 2025, potrivit lui Adrian Șter, Partener la 360Competition. Totuși, chiar dacă atenția acordată de presă este puțin supradimensionată, rămân unele întrebări care nu au încă un răspuns.
“Pe baza informațiilor publice disponibile, cazul se reduce la următoarele: ROBOR, rata medie la care băncile românești își împrumută reciproc bani, este calculată zilnic de Banca Națională ca medie a ratelor dobânzilor transmise de cele mai mari zece bănci, după excluderea cotațiilor extreme. În timp ce își transmiteau cotațiile, băncile puteau vedea ratele celorlalte bănci, nu exista niciun mecanism de opacizare. Se pare că acest lucru s-a întâmplat în conformitate cu o reglementare a Băncii Naționale. CC a considerat că este vorba despre un schimb de informații sensibile, o restricție prin obiect, și a aplicat amenzi substanțiale”, conform sursei citate.
Adrian Șter precizează că, din ce se cunoaște public până acum, nu există nimic deosebit de remarcabil în acest caz, iar atenția presei a depășit cu mult importanța cazului din perspectiva dreptului concurenței, alimentată exclusiv de cuantumul amenzii.
“Există totuși întrebări legitime care merită o dezbatere serioasă. Metodologia ROBOR era de notorietate publică. Ar fi trebuit CC să intervină mai devreme? Ar fi trebuit natura reglementată a sectorului să influențeze nivelul amenzilor? Amenzile erau obligatorii? Este o cotație ROBOR o informație sensibilă din punct de vedere comercial? Orice schimb de informații sensibile constituie o restricție prin obiect? A fost respectat standardul probatoriu? Acestea sunt întrebările care vor fi probabil testate în instanță”, precizează Adrian Șter.
Până atunci, mare parte din dezbaterea publică oferă răspunsuri ferme la întrebările greșite și reflectă o realitate mai largă: la peste 30 de ani de la intrarea în vigoare a Legii Concurenței și aproape 20 de ani de la aderarea României la UE, familiarizarea autentică cu dreptul concurenței rămâne surprinzător de rară, a mai spus Adrian Șter.
